QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate cosmetica

Clasificarea tenurilor in functie de diverse tulburari metabolice si de ordin pigmentar, vascular si senilitate





CLASIFICAREA TENURILOR IN FUNCTIE DE DIVERSE TULBURARI METABOLICE SI DE ORDIN PIGMENTAR, VASCULAR SI SENILITATE

Tipurile de piele pot fi clasificate in functie de urmatoarele tulburari:

-        tulburari in metabolismul apei;

-        tulburari in metabolismul grasimilor;


-        tulburari in metabolismul glucidelor si al proteinelor;

-        tulburarile de ordin pigmentar, vascular si legate de varsta.

A.   TENUL NORMAL

Poate fi considerata normala o piele al carei echilibru fizico-chimic, fiziologic si anatomic a rezistat timp de 20-25 de ani la influentele la care este supus organismul inca de la nastere.

a) Pe plan profund:

- pielea normala e asezata pe o retea musculara ce-i asigura o stabilitate de ansamblu;

- stratul adipos nu e nici prea gros nici prea subtire;

- hidratarea este perfecta;

- circulatia locala este activa.

b) Pe plan superficial:

- structura fibrilara a dermului si a tesutului conjunctiv e intr-o stare buna;

- activitatea biologica a stratului bazal intretine tineretea tesuturilor cutanate prin procesul de regenerare.

c) Aspectul tenului:

- La examenul vizual: pielea e neteda, usor lucioasa, pori mici invizibili, culoare usor rozata, fara riduri;

- La examenul cu lupa: textura pielii e fina;

- La examenul prin palpare: piele catifelata (granulatie fina), ferma, elastica, normal hidratata (turgor normal); nu se irita usor la actiunea factorilor mecanici; pielea prezinta rezistenta la actiunea agentilor microbieni; se poate observa o aderenta buna a pielii pe straturile profunde; tonicitatea muschilor este buna;

- Examinarea cu lampa Wood: fluorescenta violacee;

- Examenul cu pH-metrul: pH-ul pielii e situat in limite normale, 4,5 - 6,5.

CLASIFICAREA TENURILOR IN FUNCTIE DE TULBURARILE METABOLISMULUI LICHIDELOR

B.   TENUL USCAT

E caracterizat printr-o hipofunctie a glandelor sebacee si deshidratare superficiala.Grasimile in tesutul adipos sunt putine.

Daca acest tip de ten se datoreaza unei predispozitii congenitale=>numar redus de glande sebacee si secretia insuficienta a acestora; daca acesta este dobandit numarul de glande sebacee si marimea lui sunt normale si secretia totusi insuficienta.

a) Factorii care influenteaza uscarea pielii: factori interni (tulburari endocrine, nervoase, in circulatia sanguina, diverse boli interne); factori externi (vantul, soarele puternic, frigul, produse care degreseaza puternic, produse cosmetice prea alcoolizate sau care contin substante ce usuca).

b) Aspectul tenului:

- La examenul vizual: piele mata, pori mici invizibili, riduri superficiale fine, liniare sau in retea, culoare alba, stearsa;

- La examenul cu lupa: fisuri liniare;

- La examenul prin palpare: piele subtire, elasticitate diminuata, aderenta diminuata; sensibila la actiunea factorilor mecanici;

- La examenul cu foita de tigara: nu se observa urme de grasime;

- La examenul cu lampa Wood: fluorescenta slaba, intunecata.

C. TENUL GRAS

E caracterizat printr-o hipersecretie de sebum si o cantitate marita de grasimi fixe in tesutul adipos subcutanat.

a) Factori care influenteaza hiperactivitatea glandelor sebacee: factori interni (tulburari nervoase, surmenaj, tulburari hepatice, endocrine, alimentatie prea bogata in proteine si grasimi, constipatie), factori externi (excesul de solutii alcoolice puternic astringente).

C.1. TENUL GRAS ULEIOS scurgere libera a sebumului la nivelul pielii.

Aspectul tenului:

-        La examenul vizual: pori deschisi, aspect lucios, unsuros, culoare galbuie;

-        La examenul prin palpare: piele granuloasa si ingrosata, aderenta e pastrata, pielea e elastica sau ferma;

-        La examenul cu lama de sticla sau foita de tigara: se observa urme de grasime; piele sensibila la actiunea factorilor mecanici; sebumul e mediu prielnic dezvoltarii microbilor si prezinta receptivitate la infectii microbiene;

-        La examenul cu lampa Wood: fluorescenta albicioasa;

-        La examenul cu pH-metrul: pH alcalin.

C.2. TENUL GRAS ASFIXIC e un ten uleios neingrijit, sau un ten care a suferit aplicarea unui tratament neadecvat.

Oxigenul e preluat pe doua cai: din aer si din sange. Tot ceea ce impiedica sau incetineste aceste schimbari produce asfixia cutanata.

a)     Factorii care determina asfixia cutanata:

-        descuamarea incompleta a celulelor cornoase moarte;

-        sebumul uscat din porii polisebacei;

-        excesul de secretie sudoripara;

-        hipercheratinizarea foliculului polisebaceu;

-        circulatia sanguina incetinita => diminuare a aprovizionarii cu oxigen;

-        folosirea de produse cosmetice necorespunzatoare;

-        curatirea insuficienta a pielii.

b)    Aspectul tenului:

-        La examenul vizual: comedoane rezultate din retentia de sebum in foliculi polisebacei, care se amesteca cu celulele moarte, de pe peretii foliculului, si cu impuritati; comedonul are aspectul unui punct negru; culoarea pielii e cenusie.

-        La examenul cu lupa: toate elementele sunt mai vizibile;



-        La examenul prin palpare: pielea e neregulata ca relief, e aspra, e ingrosata; aderenta e mentinuta, deasemenea si tonusul; e sensibila la actiunea agentilor mecanici; uneori comedoanele nu se exteriorizeaza la suprafata ca puncte negre, sebumul se inchisteaza in piele, formand chisturi sebacee, care la palpare apar ca niste induratii;

-        La examenul cu lampa Wood: fluorescenta lipicioasa;

-        La examenul cu pH-metrul: pH alcalin.

B.   TENUL ACNEIC

Tenul acneic are la baza un ten gras asfixic. Acneea poate fi: comedoniana, pustuloasa, indurata. Evolutia acuta a acesteia se produce la pubertate. Cuprinde fata, spatele si decolteul.

Aspectul tenului:

-        La examenul vizual: pori dilatati, inchistati cu comedoane, pustule acneice, culoarea este cenusie;

-        La examenul prin palpare: pielea e ingrosata, unsuroasa, se irita foarte usor la actiunea factorilor mecanici, e foarte aderenta, granulatia pielii e neregulata datorita comedoanelor, pustulelor, crustelor si cicatricelor;

-        La examenul cu lampa Wood: fluorescenta este albicioasa;

-        La examenul cu pH-metrul: pH alcalin.

CLASIFICAREA TENURILOR IN FUNCTIE DE TULBURARILE METABOLISMULUI APEI

Dupa locul in care se gaseste apa e intercelulara si extracelulara; cea extracelulara e interstitiala (extravasculara) si circulanta (intravasculara).

Din punct de vedere al distributiei tisulare: apa tisulara (din tesuturi) sau cavitara (umoarea apoasa, sticloasa etc).

Din punct de vedere chimic: apa se gaseste ca apa legata in diferite structuri moleculare si ca apa libera. Apa legata se fixeaza prin hidratare pe diferite molecule ce prezinta grupari polare.

Dupa provenienta: exogena (introdusa in organism din exterior) si endogena (rezultata din procesele metabolice).

Metabolismul apei e reglat de sistemul nervos si de glandele endocrine (hipofiza, tiroida si suprarenala).

Eliminarea apei din organism se face prin:- rinichi (sub forma de urina);

- piele (prin transpiratie);

- plamani (sub forma de vapori);

- intestin (odata cu materiile fecale).

Rolul apei in organism:

-        structural: intra in alcatuirea celulelor;

-        reactant: participa la reactiile de hidroliza cu componentii sai H+ si OH-, la desfacerea hidrolitica a diverselor substante;

-        solvent al substantelor;

-        face ca reactiile chimice din organism sa se produca mai usor;

-        transportor al substantelor nutritive spre tesuturi si al substantelor nefolositoare spre organele de excretie;

-        asigura termoreglarea corpului prin evaporarea cutanata si eliminarea ei prin respiratie;

-        suport plastic: impreuna cu grasimile formeaza acel suport ce mentine pielea intinsa, catifelata.

Pielea contin cca. 70% apa, din care 10-20% se afla in stratul cornos.

C.   TENUL NORMAL HIDRATAT

Pielea acestui tip de ten se caracterizeaza prin finete, elasticitate, este ferma, fara riduri.

D.   TENUL HIPERHIDRATAT

Are aspect edematic datorita retentiei de apa in tesuturi; e intalnit la persoanele cu afectiuni cardiovasculare sau renale.

E.   TENUL DESHIDRATAT

Deshidratarea poate interveni din diverse motive: eliminarea crescuta a apei din organism datorita actiunii agentilor externi, fizici sau chimici; insetarea; pierderea excesiva a apei, din cauza anumitor boli; dereglari functionale ale tiroidei; surmenaj sau oboseala excesiva, reducerea cantitatii de electroliti de sodiu si clor care fac ca apa sa nu fie retinuta in corp.

Deshidratarea pielii poate fi de doua feluri: superficiala sau profunda.

DESHIDRATAREA SUPERFICIALA

Prin aceasta se intelege pierderea apei din straturile superficiale ale pielii.

Se diminueaza pelicula grasa protectoare, iar astfel pielea devine fragila, uscata.

a)     Factorii ce determina deshidratarea superficiala

-        in cazul aparitiei la un ten gras uleios, se datoreaza hidrofobiei sebumului, iar in cazul unuia alipic datorita lipsei peliculei grase protectoare;

-        vant, soare puetrnic, umiditate scazuta a atmosferei, temperatura ridicata;

-        produse cosmetice astringente, sicative, alcoolizate maresc evaporarea apei.

b)    Aspectul tenului

-        La examenul vizual: descuamare, riduri fine in retea;

-        La examenul prin palpare: pielea e aspra, subtire si isi pierde din fermitate;



-        La examenul cu lupa: textura usor intrerupta de riduri fine, descuamari evidente;

-        La examenul cu lampa Wood: fluorescenta slaba.

DESHIDRATAREA PROFUNDA

Afecteaza straturile profunde ale pielii.

a)     Factorii ce determina deshidratarea profunda

-        tulburari glandulare, cardiace, nervoase;

-        incapacitatea organismului de a retine apa in tesuturile subcutanate;

-        pielea devine mai mobila, mai sensibila la contractiile muschilor, formandu-se astfel cute, pliuri, sau o retea adanca de riduri.

b)    Aspectul tenului:

-        La examenul vizual: culoarte galbuie, vesteda, riduri profunde liniare sau in retea;

-        La examanul prin palpare: pielea e subtire, mobila pe straturile profunde, turgorul e persistent, e sensibila la actiunea factorilor mecanici, are elasticitate diminuata;

-        La examenul cu lampa Wood: fluorescenta slaba.

CLASIFICAREA TENURILOR IN FUNCTIE DE TULBURARILE METABOLISMULUI PROTIDELOR SI AL GLUCIDELOR

Aceste tipuri de ten sunt rezultatul unui dezechilibru intre asimilatie si dezasimilatie.

F.    TENUL PLETORIC

Denumirea vine de la grecescul plethore care inseamna surplus; depuneri anormale de substante si apa.

Aspectul tenului

-        La examenul vizual: pielea are aspect carnos, e congestinata permanent sau se congestioneaza la cel mai mic efort, aspect lucios, pori dilatati, inchistati cu comedoane, chisturi sebacee, elemente acneice; prezinta hipertricoza crescuta, cu fire viguroase intens colorate; nu prezinta riduri, se observa fragilitate capilara; receptivitate marita la infectii (elemente acneice si de foliculita);

-        La examenul prin palpare: pielea e ingrosata, foarte aderenta, temperatura locala a pielii e ridicata, sensibilitate la actiunea factorilor mecanici;

-        La examenul cu foita de tigara: hipersecretie sebacee.

I. TENUL CASETIC

Denumirea vine de la cuvantul casexie, care inseamna atrofie generala; asimilatie insuficienta si dezasimilatie cerscuta; la persoane cu lulburari cardiace, nervoase.

Aspectul tenului

-        La examenul vizual: alba-galbuie, descuamata, pori mici, riduri fine in retea;

-        La examenul prin palpare: piele subtire, aspra, elasticitate diminuata, flasca, atona, aspect de pergament, turgor persistent, sensibila la actiunea agentilor mecanici fiind subtire; terminatiile nervoase fiind superficiale, reactioneaza prin senzatii dureroase, de usturime, de mancarime.

DIFERENTIERI DE TEN IN RAPORT CU VARSTA

G.  TENUL SENIL

a)     Modificari ale corpului dupa care poate fi recunoscut

-        apar fenomene vasculare si pigmentare pe fata, gat, regiunea presternala, maini;

-        instalarea definitiva a menopauzei;

-        epidermul e subtiat;

-        procesul de cheratinizare scade;

-        e modificat procesul de pigmentogeneza;

-        limita dintre epiderm si derm isi pierde aspectul sinuos;

-        dermul se atrofiaza datorita subtierii fibrelor de colagen; fibrele elastice se subtiaza, se reduc la granulatii insolubile;

-        fibrele musculare se atrofiaza, apare atonia;

-        capilarele pielii devin mai fragile;

-        tendinta spre hipermineralizare; creste continutul de Ca, Mg, K;

-        foliculii pilosi sunt atrofiati; glandele sebosudorale sunt atrofiate, secretia scazuta;

-        puterea-tampon a pielii e scazuta.

b)    Aspectul tenului

-        La examenul vizual: riduri adanci, cute, pliuri, pliurile naturale adancite, culoarea e de fildes vechi; pete pigmentare pe fata si partea dorsala a mainilor; pilozitate accentuata; pori mici, invizibili (piele subtire) sau pori dilatati (piele ingrosata).



-        La examenul prin palpare: piele subtiata sau ingrosata; elasticitate diminuata, turgorul e persistent, iar aderenta diminuata.

Lipsita de pelicula protectoare de sebum, pielea se deshidrateaza foarte usor, se descuameaza si se infecteaza usor.

CLASIFICAREA TENURILOR IN FUNCTIE DE TULBURARILE DE ORDIN VASCULAR

O afectiune care modifica aspectul tenului normal poate fi rozaceea. Aceasta evolueaza in trei stadii:

1. ERITOZA FACIALA: roseata difuza, permanentizata, deosebindu-se de eritem , aceasta din urma fiind o roseata difuza, trecatoare.

Sub actiunea diversilor factori interni si externi, la nivelul fetei, se produce o congestionare in pusee.

2. CUPEROZA

a) Cuperoza propriu-zisa: se observa desenul vascular cub forma unor linii rosii telangiectazii; desenul vascular e sub forma unor linii rosii, in care stagneaza sangele, de un rosu viu, vizibile pe pometi, aripile nasului, barbie.

b) Cuperoza insotita de eritoza: telangiectaziile apar pe un font eritematos.

c) Cauze externe: actiunea prelungita a factorilor atmosferici, actiunea degresanta a sapunurilor, produsele cosmetice neadecvate (astringente, masti calde).

d) Cauze interne: tulburari digestive sau nervoase.

3. ACNEEA ROZACEE: e dermatoza care produce modificari importante in structura si biochimia pielii.

E caracterizata printr-o congestionare a fetei. Pe fondul eritematos se instaleaza elemente de foliculita. Papulopustulele nu au la baza un comedon infectat.

Cauzele instalarii acneii rozacee: rezistenta scazuta a organismului la infectii, tulburari endocrine si digestive.

DIFERENTIERI DE TEN DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TULBURARILOR DE ORDIN PIGMENTAR SI ALTE IMPERFECTIUNI

A.   CULOAREA PIELII

1. Culoarea normala a pielii: alb-rozata. Coloritul pielii se datoreaza prezentei a cinci pigmenti: trei extravasculari melanina, melanoida si carotenul si doi vasculari oxihemoglobina si hemoglobina.

- culoarea galbena: prezenta in celulele stratului cornos datorita cheratinei;

- culoarea alba: in stratul granulos datorita cheratohialinei;

- culoarea bruna: datorita melaninei din stratul germinativ;

- culoarea rosie: datorita sangelui din capilarele pielii.

2. Modificari ale culorii pielii: datorita unor afectiuni interne, a contactului prelungit cu substante colorante in diverse profesii, sub influenta unor medicamente administrate o perioada indelungata de timp; cand toxinele sunt produse in cantitate mare, iar ritmul de eliminare e lent; in urma unor afectiuni intestinale (ten pamantiu), intoxicari cronice (ten gri, spalacit), a surmenajului si oboselii (ten palid, lipsit de stralucire), tulburari ginecologice, hemoragii (ten galbui), afectiuni hepatice (galben-maroniu).

B. DIFERITE IMPERFECTIUNI PIGMENTARE SI VASCULARE LA NIVELUL PIELII

1. Nevii pigmentari plani: modificari circumscrise ale coloratiei pielii,nu fac relief.

a) Efelidele: pete pigmentare lenticulare, galbene sau brune, multiple, cu sediul pe partile descoperite, fata, gat, partea superioara a toracelui, antebrate.

b) Lentigoul: pete brune, negre sau albastre, localizate pe fata sau pe gat.

2. Nevii celulari: ridicaturi din planul pielii de marime si forma variabila, de culoare roz, galbena sau neagra, sau pot fi necolorati. Uneori sunt acoperite de fire de par sau iau un aspect verucos.

3. Nevii vasculari: (angioamele) tumori benigne rezultate din hiperplazia sistemului vascular; ingramadire de vase ectaziate. Exista hemangioame (formate din vase sanguine) si limfangioame (formate din vase limfatice).

Hemangioamele pot fi:

-        Angioame plane: pete vasculare de dimensiuni variabile, punctiforme sau difuze, de culoare roz, rosie sau violacee;

-        Angioamele tuberoase: tumori vasculare circumscrise sau difuze, de culoare rosie sau violacee, de consistenta moale;

-        Angioamele cavernoase: tumori voluminoase, care deformeaza regiunea pe care apar; sangereaza usor la traumatisme.

-        Punctele rubinii: nevi vasculari tardivi, multipli; angioame punctiforme sau lenticulare, localizate pe torace si membre.

4. Cloasma: discromie, pete pigmentare sub forma unor placi deseori confluente si cu contur neregulat.

5. Melanoza Riehl: pigmentare roza, violacee, care cu timpul devine brun-inchisa.

C. IMPERFECTIUNI CARE SE DATOREAZA LIPSEI DE PIGMENTI

Vitiligo: pete albe,neregulate inconjurate de o zona de hiperpigmentatie. Insule de culoare alba, de forma circulara, inconjurate la periferie de o zona intens pigmentata.

D. ALTE IMPERFECTIUNI INESTETICE

1.Milium: tumoare benigna, epiteliata, chist epidermic de marimea unei gamalii de ac, alb, dur, perlat, aparand deobicei grupate.

2.Chistul sebaceu: rotund sau oval, de consistenta moale, acoperit de piele de culoare si aspect normal, poate fi cat un bob de grau sau mult mai mare; continutul e pastos, fiind alcatuit din celule epidermice cheratinizate, grasime, colesterol.

3. Hipertricoza: dezvoltare exagerata a sistemului pilos In anumite regiuni ale fetei.

4.Xantelasma:regiunea pleoapelor,pete galbene cu suprafata neteda sau usor reliefata.

5.Cheratonul senil: dermatoza precanceroasa; pete galbene-brune, pigmentate, cu contur neregulat; suprafata aspra, uscata, prezentand deseori o usoara descuamare.

6.Verucile: excrescente papilare si hipercheratozice de dimensiuni variabile.

- Veruca vulgara: ridicaturi rotunde, dimensiuni variabile, suprafata convexa, culoare cenusie-galbuie, bruna sau negricioasa, de consistenta tare, aspra;

- Verucile papilomatoase: ridicaturi de cativa milimetri, pediculate, filiforme;

- Verucile plane juvenile: papule plane, rotunde sau usor poligonale, de culoarea pielii sau mai inchise.





{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat