QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Aplicarea procedurilor tehnice de executie si de control de calitate pentru hidroizolatii




loading...

APLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUTIE SI DE CONTROL DE CALITATE PENTRU HIDROIZOLATII

1. Hidroizolatii -generalitati

 

In tehnica constructiilor, hidroizolatia sau izolatia hidrofuga este o lucrare de protectie ce se executa la anumite elemente de constructie, contra umezirii lor sau a infiltrarii apei prin ele. Hidroizolatia se executa cu materiale si procedee tehnologice diferite.

Apa care actioneaza asupra elementelor de construc­tie poate proveni din precipitatii atmosferice (ploaie, zapada etc), din procesele tehnologice de exploatare a constructiilor sau din acumulari la suprafata terenu­lui (lacuri, balti etc.), precum si din pinza freatica (apa subterana).Apa in calitatea sa de agent natural provoaca probleme serioase la constructiile ingineresti. Prezenta ei este clar daunatoare indiferent de starea in care s-ar afla: lichida, solida respectiv sub forma de vapori. Apa lichida cauta zona de minima rezistenta, patrunzand chiar si in cavitatile capilare, cea inghetata macina, distruge mecanic, iar cea sub forma de suspensii in aer numita vapori de apa este nesanatoasa organismului uman, facilitand printre altele aparitia si dezvoltarea igrasiei. Trebuie mentionat faptul ca 95 % din toate problemele ce pot aparea la orice constructie au legatura cu apa.

Patrunderea apei in elementele de constructie poate produce degradarea elementelor de rezistenta din be­ton, zidarie de caramida, lemn etc. sau corodarea celor metalice, putind impiedica chiar desfasurarea procese­lor tehnologice, conducind in final la pagube consi­derabile.

Rolul de a proteja constructiile contra actiunii ne­faste a apei revine hidroizolatiei.

 

Marile si numeroasele obiective necesare intregii ac­tivitati sociale ca locuinte, hale industriale, centrale termo si hidroelectrice, case pentru  transformatoare,tuneluri, canaluri, bazine, rezervoare etc. nu ar putea fi exploatate fara o hidroizolatie corespunzatoare.

 

Lucrarile de hidroizolatie au initial un cost redus fata de costul total al constructiei, insa sint delicate, impun o conceptie si o executie corespunzatoare, deoa­rece defectiunile de hidroizolare conduc la masuri de remediere dificile, foarte costisitoare si nu intotdeauna complet reusite, in unele cazuri chiar imposibile.

Pentru executarea unor hidroizolatii de buna cali­tate tehnicienii si muncitorii din aceasta specialitate trebuie sa cunoasca scopul acestor lucrari, materialele si procedeele tehnologice cele mai adecvate si mai mult decit la alte meserii sa execute lucrarile cu multa con­stiinciozitate.

In concluzie putem spune ca protectia fata de ea trebuie rezolvata prin solutii eficiente si de durata.

2Acoperisuri

 

 Prin acoperis se intelege elementul de constructie care are rolul de inchidere la partea superioara a cla­dirilor.

 Acoperisul are un important rol functional, protejind incinta constructiei contra infiltratiilor datorite ploii si zapezii, contra schimbului de temperatura si umiditate, contra insoleierii. Este cel mai solicitat ele­ment al constructiei, suportind influenta nefavorabila a factorilor climatici, solicitari mecanice si sarcini in­semnate, de multe ori asigurind ventilarea si luminarea incintelor si chiar servind ca platforma pentru procese tehnologice.

Este elementul care in functie de scopul construc­tiilor a evoluat cel mai mult din punct de vedere struc­tural si al formei.

Ca structura a evoluat de la acoperisuri cu inclinarea mare si fara pod, la acoperisuri cu inclinari variabile si cu pod aerat, la acoperisuri - terasa si cu inclinarea foarte redusa constituite din mai multe straturi, fiecare cu rol distinct (de bariera contra vaporilor, termoizolatie, hidroizolatie, protectie etc). O mai mare varie­tate de forme au aparut la acoperisurile industriale, ca bolti, in forma de Sheed (sed) plan sau curb, din pinze subtiri  etc.

3. Structura hidroizolatiilor si a termoizolatiilor la acoperisuri

a.) Generalitati. Factorii care determina in principal structura izolatiei la acoperisuri sint: temperatura si umiditatea din interiorul  constructiei, forma invelitorii, panta acesteia, structura de rezistenta, consumul de energie inglobata in materialele termoizolatoare si hidroizolatoare, caracterul definitiv sau provizoriu al constructiei. Astfel, la constructiile neincalzite in interior se executa numai hidroizolarea invelitorii, iar la cele incalzite se executa si lucrarile de termoizolatii (uneori cu termoizolatie la interior si hidroizolatie la exterior). Exista insa si exceptii ca,de exemplu, unele hale de for­jare.

Structurile posibile ale hidroizolatiilor si termohidroizolatiilor sint aratate schematic.

In cazul unor termohidroizolatii, termoizolatia are un rol com­plex: asigura temperatura si confortul necesar in interiorul con­structiei, impiedica condensarea vaporilor de apa pe suprafata in­terioara a planseului-suport al invelitorii si contribuie substantial la diminuarea consumului de combustibil necesar pentru incalzirea interiorului constructiei. Folosirea termoizolatiei trebuie insa sa rezulte dintr-un studiu al conditiilor de exploatare si sa fie evitata ori de cite ori acest lucru este posibil.

Temperaturile medii, obisnuite, in interiorul constructiilor incal­zite sint cuprinse intre 18 si 22°C, in unele cazuri putand fi chiar mai coborite, iar umiditatea normala este pina la (60%). Pentru umi­ditati mai mari sint necesare masuri constructive speciale pentru diminuarea presiunii exercitate de vapori si pentru eliminarea (di­fuzarea) acestora in atmosfera. De aceea, in astfel de cazuri, se exe­cuta straturi de difuzie a vaporilor, guri de evacuare a vaporilor (deflectoare), canale de aer pentru circulatia si eliminarea vaporilor de apa etc. Fara aceste masuri, atit termoizolatia cit si hidroizolatia invelitorii sint in pericol de a se deteriora, termoizolatia devenind umeda, iar hidroizolatia basicindu-se si umfandu-se in numeroase locuri. In aceste conditii, aceste straturi nu mai indeplinesc rolul ce le revine.

Acoperisurile prevazute cu hidroizolatii bituminoase se grupeaza dupa urmatoarele alcatuiri de principiu:

-  acoperisuri reci, la care hidroizolatia se aplica direct peste elementul de rezistenta din beton armat (Fig.29 );

-  acoperisuri calde, cu elementul de rezistenta din beton armat la care hidroizolatia se aplica direct peste termoizolatia din placi de polistiren celular, protejate pe o fata (fig. 30);

-  acoperisuri calde, la care hidroizolatia se aplica pe sape din mortare sau betoane, executate peste straturile de termoizolatie (Fig. 28).

Fig.29 Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri reci ;

Fig. 30  Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din beton armat, la care hidroizolatia se aplica direct pe termoizolatie din polistiren celular protejat pe o fata;

Fig 31  Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din beton armat, la care hidroizolatia se aplica pe sapele din mortare sau betoane executate pe termoizolatie din placi de beton celurar autoclavizat, materiale pilonate sau tasabile;

       

Fig. 32. Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din tabla cutata, la care hidroizolatia se aplica direct pe termoizolatia din placi de polistiren celular;

Fig. 33. Hidroizolatii bituminoase la acoperisuri cu elementul de rezistenta din panouri de beton celular autoclavizat, la care hidroizolatia se aplica direct pe aceasta.

4. Clasificarea Hidroizolatiilor.

Pentru o buna orientare in tehnica hidroizolarii constructiilor este necesar ca muncitorul specialist sa inteleaga rostul alcatuirilor stabilite,folosind cu pricepere cunostintele si indemanarea pentru asigurarea calitatii lucrarii.

De aceea, conditiile care trebuie rezolvate, regulile si masurile de specialitate ce trebuie cunoscute si aplicate in vederea stabilirii unor alcatuiri corespunzatoare, conduc la necesitatea unei clasificari a tipurilor de hidroizolatii.

In consecinta, o clasificare rationala a tipurilor de hidroizolatii trebuie in primul rind sa tina seama de modul cum apa actioneaza asupra diferitelor elemente de constructie si in functie de conditiile rezultate sa se aleaga materialele si alcatuirile cele mai potrivite pentru elementele respective:

 

4.1. Hidroizolatia elementelor de constructie situate peste nivelul terenului.

In aceasta categorie se trateaza numai hidroizolarea acoperisurilor in functie de panta, in tara nostra conform norma­tivului pentru hidroizolatii bituminoase, acoperisurile se  clasifica  astfel:

1) Acoperisuri   plate   (terase)   cu   panta      1,5-7%:

- terase   necirculabile   cu   panta                    2-7%;

- terase circulabile cu  panta                             1,5-4%.

2) Acoperisuri inclinate cu panta                     7-150%:

- acoperisuri cu pante medii                             7-20%;

- acoperisuri cu pante mari                 peste     20%.

3) Elemente de constructie aferente acoperisurilor cu panta peste 150% (calcane, aticuri, reborduri etc).

Proiectarea componentei hidroizolante va respecta prevederile Normativului NP-040-02 referitoare la alcatuirea, fixarea si protectia   hidroizolatiilor in functie de panta acoperisurilor:

NOTA: Pentru pante de max.20% sau cu pante locale >20%, suprafata de lipire in totala aderenta poate sa fie min.75% dar cu prevederea prin calcul de mijloace mecanice de fixare suplimentara.

Proiectarea componentei termoizolante si a gurilor de intrare si iesire a aerului pentru ventilare si decomprimare se va face conform normativelor

C 107/0 Totodata se vor avea in vedere si prevederile reglementarilor tehnice referitoare la certificarea energetica a cladirilor.

La remedierea receptoareler de apa pluviala se va prevedea desfacerea si refacerea in totalitate a lor, a hidro si termoizolatiei (pe o zona de minim 1 m2) din jurul acestora si a elementelor de protectie impotriva colmatarii.

In proiecte se vor prevedea solutii de remediere ce includ produse care necesita in primul rand operatiuni de aplicare, intretinere si remediere usor de executat, iar in al doilea rand, la demolarea constructiei, permit recuperarea,  reconditionarea sau reintegrarea in  natura (reducerea utilizarii sapelor de ciment simple sau armate, a produselor oxidabile sau cu rezistenta scazuta in timp la actiunea apei, etc)

Proiectarea va promova in cadrul lucrarilor de refacere, structuri termohidroizolante care in exploatare vor asigura:

-   accesul usor pentru verificarea starii hidroizolatiei si a etanseitatii acesteia (ex.terase protejate cu dale pe ploturi);

-   posibilitatea remedierii hidroizolatiei tara distrugerea termoizolatiei (ex.hidroizolatii flotante);

-   protectia la foc din exterior;

aspectul decorativ al suprafetei teraselor vizibile din cladirile adiacente mai inalte;

-   protectia mediului prin organizarea teraselor gradina, mai ales in zona locuintelor.


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat