ALIMENTARE CU APA IN SISTEM CENTRALIZAT, COMUNA VALCELELE, JUDETUL BUZAU

MEMORIU GENERAL

1. ELEMENTE GENERALE

Obiectivul prezentei documentatii sunt lucrarile de amenajare a sistemului de alimentare cu apa din Comuna Valcelele, judetul Buzau, sate: Valcelele, Erculesti si Puscaeni.

Obiectul proiectului: Alimentarea cu apa sate: Valcelele, Erculesti si Puscaeni

In conformitate cu STAS 4273-1670, lucrarile de alimentare cu apa si canalizare din mediul rural se incadreaza in categoria 4, clasa de importanta IV.

Conform HGR 766/1997 aceste lucrari sunt de importanta 'normala'.

In conformitate cu P 100/1992 din punct de vedere seismic, lucrarea se incadreaza in zona B ("Ks" = 0,25), avand perioada de colt 'Tc' = 1,5 sec..

Lucrarile de constructii se incadreaza in categoria de importanta "C" conform H.G. nr. 766/1997 si au clasa de importanta "IV" conform STAS 10100/2000.

Lucrarile proiectate sunt:

SURSA DE ALIMENTARE CU APA (FORAJE)

GOSPODARIA DE APA

ADUCTIUNEA SI RETEAUA DE DISTRIBUTIE

Sistemul de alimentare cu apa a fost structurat pe urmatoarele obiecte:

Obiectul nr.1 - Captarea

Obiectul nr.2 - Gospodaria de apa

Obiectul nr.3 - Aductiunea si reteaua de distributie a apei

Prezenta documentatie a fost intocmita pe baza "Studiului de fezabilitate" privind Alimentarea cu apa a Comunei Valcelele, sate Valcelele, Erculesti si Puscaeni, a avizelor si acordurilor de la toti detinatorii de retele edilitare existente din zona, precum si pe baza studiului geotehnic intocmit pentru Comuna Valcelele.

DESCRIEREA LUCRARILOR

2.1. Date geografice generale

Denumirea comunei si a satelor componente

Comuna Valcelele se afla in judetul Buzau si cuprinde satele Valcelele, Erculesti si Puscaeni.

Amplasare geografica

Comuna Valcelele se afla la 5 km de DN 22 Rm.Sarat-Braila in judetul Buzau la extremitatea central-estica in zona de campie, la limita cu judetele Vrancea si Braila.

Localitatea este strabatuta de la Vest la Est de D.C 5 Puiesti-Braila.

Conditii topografice

Terenul localitatii prezinta cote cuprinse intre 28 m si 41 m.

Date geologice sumare

Conform studiului geotehnic "Alimentarea cu apa a comunei Vilcelele- jud Buzau ", din datele observate la executia unor foraje mai adanci in zona, rezulta ca din punct de vedere litologic, terenul din comuna Vilcelele este reprezentat din depozite constituite din depuneri cu caracter loessoid cu grosimi de 8 - 15 m asezate peste depozite grosiere din nisipuri cu pietris.

Nivelul hidrostatic este interceptat la circa 2,50 m adancime.

Conform normativului P100/1992, localitatea Vilcelele se incadreaza in zona seismica "B" avand Ks=0,25 si perioada de colt T=1,5 sec.

Adancimea de inghet este de 0,9 m; zile cu inghet la sol = 125.

Populatia actuala

Populatia actuala este de 1835 locuitori, iar numarul consumatorilor publici este de 776.

Unitati publice componente

Pe teritoriul Comunei Valcelele se afla cateva unitati publice printre care scoli, gradinite, primaria, politia, dispensar uman si veterinar.

Perspectiva economica si demografica

Numarul de locuitori pentru stabilirea necesarului de apa pentru nevoi gospodaresti va fi de 1835 locuitori, din care 70% alimentati prin cismele pe strada si 30% alimentati prin cismele in curte, iar numarul actual de consumatori publici este de 851.

Numarul de animale, precum si unitatile de mica industrie locale care au fost luate in calcul pentru stabilirea consumurilor de apa, sunt explicitate in breviarul de calcul de la pct. 1.3.8.

2.2. Situatia actuala a alimentarii cu apa, necesitatea si oportunitatea investitiei

In prezent, comuna Valcelele nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa.

In satele mentionate, nu exista instalatie centralizata de alimentare cu apa, aceasta asigurandu-se prin fantani sapate sau puturi forate manual in curtea gospodariilor la mica adancime in acviferul freatic, care prezinta un risc mare de infestare, datorita impuritatilor chimice si biologice ale apei.

Atat calitatea necorespunzatoare a panzei freatice de mica adancime, cat si marirea gradului de dezvoltare a localitatii, impun rezolvarea alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat cu functionare permanenta, din surse de calitate corespunzatoare si cu respectarea normelor in vigoare, in vederea cresterii calitatii vietii si protectiei mediului.

Scopul prezentului proiect este de realizare a unui sistem centralizat de alimentare cu apa a comunei Valcelele in concordanta cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare.

2.3. Descrierea generala a sistemului de alimentare cu apa

Sistemul centralizat de alimentare cu apa adoptat pentru Comuna Valcelele este compus din urmatoarele lucrari:

- Captarea apei compusa din 2 puturi de 200 m adancime;

- Conducta de aductiune a apei de la captarea apei pana la rezervor;

- Gospodaria de apa compusa din:

- rezervor de inmagazinare V=200 m³;

- statie de pompare si clorare;

- retele tehnologice;

- bazin vidanjabil;

- Reteaua de distributie.

ECHIPAMENTE DE MASURA Sl CONTROL

Utilajele propuse pentru echiparea puturilor si a gospodariei de apa vor functiona automat functie de parametrii de proces detecminanti.

Totodata vor fi prevazute dispozitive de masura debit si presiune la captare respectiv gospodaria de apa.

in continuare enumeram elementele de automatizare si monitorizare considerate.

Captare

Pompele submersibile vor fi echipate astfel incat sa se asigure:

- pornirea/oprirea functie de nivelul (min/max) din rezervorul de apa;

- oprirea la atingerea nivelului minim in put;

- contorizare debit;

- masurarea presiunii pe conducta de refulare.

Rezervoare inmagazinare apa

Rezervoarele vor fi echipate astfel incat sa se asigure:

masura nivelelor in rezen/or:

alarmare la depasirea nivelelor critice;

contorizare debit pe conducta de evacuare

Pentru accesul la gospodaria de apa se va amenaja un drum impietruit cu latimea de 150 m, iar pentru accesul la putul W2 un drum impietruit lung de 52 m, racordate la drumurile existente in zona.

2.3.1. Debite necesare

Necesarul de apa este urmatorul:

Q_{zi med} = 286,22 m³/zi

- necesar populatie Q_{zi med} = 108,28 m³/zi

- necesar public Q_{zi med} = 15,9 m³/zi

- necesar animale Q_{zi med} = 110,5 m³/zi

- necesar mica industrie Q_{zi med} = 51,54 m³/zi

Q_{zi max} = 348,7 m³/zi

Q_{o max} = 51,41 m³/h.

Volumul rezervei de incendiu, calculata in conformitate cu P66-2001 este de 162,9mc.

Stabilirea necesarului de apa este detaliata in breviarul de calcul de la pct 7.

2.3.2. Debite de calcul

Debitul de dimensionare al captarii, conductei de aductiune si statiei de clorare este Q_I = 5 l/s.

Debitul de dimensionare al statiei de pompare Q_II = 16l/s.

Reteaua a fost dimensionata la debitul Q_II(80) = 15,74l/s.

Stabilirea debitelor de calcul este explicitata in breviarul de calcul de la pct 1.3.8.

3. SURSA DE APA

3.1.Obiectul lucrarii

Prezenta lucrare trateaza documentatia tehnica privind partea aferenta constructiei puturilor de alimentare cu apa potabila din comuna Valc

elele, fiind parte componenta a proiectului 'Alimentare cu apa in sistem centralizat, comuna Valcelele, judetul Buzau".

3.2.Debitul necesar la sursa

Q = 4,45 l/s (384,48 m³/zi)

Reteaua hidrografica a regiunii este, in general, cu debite care seaca adeseori, fiind reprezentata in special, de balta Ciulnita.

In prezent comuna Valcelele nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa prin care sa asigure un nivel de confort civilizat.

Fata de cele evidentiate rezulta ca este absolut necesara realizarea unui sistem de alimentare cu apa in concordanta cu necesitatile calitative si cantitative la nivelul cerintelor actuale pentru intreaga comuna, care sa vizeze in principal sanatatea si nivelul de trai al populatiei precum si protectia mediului.

3.3.Studii executate

Pentru asigurarea alimentarii cu apa a comunei Valcelele, judetul Buzau, in documentatia STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR » intocmit la faza SF a proiectului se precizeaza :

Acviferul cantonat in nisipurile de medie adancime (pana la cca. 100 m) de varsta pleistocen inferior-mediu din campia de divagare este frecvent nepotabil (depasiri la cloruri, sulfati, duritate), debitele de exploatare variind intre 0,5 - 3,0 l/s, la denivelari de 20 - 30 m, in timp ce acviferul de adancime situat intre 100-200 m ofera debite de exploatare de 4-5 l/s, apa fiind, in general, potabila (cu posibile depasiri la continutul in fier).

In raport cu datele de mai sus, pentru asigurarea debitului de apa de Qnecesar = 4,45 l/s se propune executia a 2 (doua) foraje.

Forajele vor avea caracter de explorare - exploatare si vor fi proiectate pentru adancimi de 200 m, iar distanta intre ele va fi de 250 m.

Se vor prevede masuri de izolare prin coloana de protectie si cimentare a acviferului freatic nepotabil situat pe intervalul 0 - 30 m, iar in cazul unor orizonturi adanci nepotabile se vor lua de asemenea masuri de izolare prin cimentare.

Se apreciaza ca, pentru foraje de cca. 200 m adancime, elementele hidrogeologice care intereseaza vor avea urmatoarele valori :

grosime orizonturi captate M 15 m ;

nivelul hidrostatic    NHs - 10 m ;

nivelul hidrodinamic    NHd - 20 m ;

debit de exploatare Qex 2,5 l/s ;

Asigurarea debitului necesar de Qnec = 5,00 l/s se considera ca se poate face prin executia a 2 (doua) foraje cu caracter de explorare - exploatare cu adancimi de 200 m amplasate la aproximativ 250 m distanta intre ele.

Se apreciaza ca forajele vor putea fi exploatate cu debite de 4,0 -5,0 l/s fiecare, necesitatea a 2 (doua) foraje decurgand din conditia ca debitul necesar sa fie asigurat permanent, in cazul interventiei la unul din foraje trebuind sa functioneze celalant foraj.

Nivelul hidrostatic apreciat al apei in foraje va fi artezian, iar nivelul hidrodinamic corespunzator debitelor estimate se va situa la cca. - 20 m adancime, rezultand denivelari de cca. 25 m.

3.4 Detalii privind constructia puturilor

3.4.1. Coloana de exploatare

Saparea gaurii de foraj pentru coloana de exploatare

Metoda de forare va fi cea cu circulatie inversa, respectiv se va sapa cu sape cu lame si/sau cu role 444,5 mm pe intervalul 20 - 200 m .

La alcatuirea garniturii de foraj se vor utiliza prajini de foraj flansate de 6 inch de tip aer-lift , iar stabilizarea in partea inferioara se va realiza cu prajini grele.

La executia forajului se va utiliza un fluid de foraj pe baza de bentonita. Bentonita folosita va corespunde normelor API - 13 A si 13 - B sau normelor STAS aliniate si va fi "netratata cu polimeri" in procesul de fabricatie.

Executantul forajului va prezenta documentatia tehnica de achizitionare a chimicalelor care vor fi folosite, inclusiv a bentonitei .

Caracteristicile principale ale noroiului folosit vor fi:

Densitatea (mud density) : 1,04 - 1,08 kg/dm³

Vascozitatea (funnel viscosity) : 35 - 45 secunde

Filtratul (water lose) : 8 - 12 ml/ 30 min

Grosimea turtei (wall cake) : 1 - 1,5 mm

Continutul de nisip (sand content) : 0,5 - 2 %

pH : 8,5 - 9,5

In eventualitatea ca forajul din cadrul acestui proiect se vor manifesta artezian, caracteristicile noroiului vor fi corectate in conformitate cu prevederile hidrogeologice si adaptate conditiilor specifice si de comportare a stratelor in timpul lucrului, fara a exagera si a folosi noroaie mai grele decat necesare.

Pregatirea si tratarea noroiului in timpul lucrului se va face folosind:

Carbonat de sodiu (SODA ASH) pentru corectarea pH-ului ;

CMC de vascozitate inalta (CMC hv) pentru ridicarea vascozitatii ;

CMC de joasa vascozitate (CMC lv) pentru micsorarea filtratului ;

Hexametafosfatul de sodiu sau adaos de apa, in functie de marimea filtratului, pentru coborarea vascozitatii.

Tubarea coloanei de exploatare

Tubarea coloanei de exploatare se va face numai dupa reconditionarea intregii cantitati de noroi (din gaura si din batal), coborarea densitatii acestuia sub 1,04 - 1,05 kg/dm³ si reducerea vascozitatii, respectiv tubarea va incepe dupa executarea unei circulatii de noroi de cel putin 2 - 3 volume de gaura si pana la curatirea completa de detritus.

Se vor folosi tuburi din PVC rigid, coloana definitiva fiind compusa din coloana de exploatare de Ø 225 mm (Ø 8 ⅝ in.) pe intervalul 0 - 50 m si coloana filtranta de Ø 195 mm (Ø 7 7/8 in.) pe intervalul 50 - 200 m compusa din tuburi pline si tuburi filtre tip JOHNSON - PIPE BASE (filtre bobinate) sau filtre "BUDAFILTER" bobinate (pipe base) :

Imbinarea tuburilor se va face prin infiletare, iar legatura intre cele doua diametre diferite printr-o reductie (threaded reducer) 225 x 195 mm (8⅝ x 77/8) originala (produsa de fabrica) .

Pozitiile de fixare pentru centrori vor fi precizate de proiectant. Se vor folosi centrori mobili cu 4 puncte de sprijin, din PVC sau otel inoxidabil, montati pe mufele tuburilor (care vor indeplini rolul de inele de retinere). Doi centrori cu 6 puncte de sprijin vor fi montati pe partea inferioara a tuburilor, respectiv la 6 m si 20 m de talpa (in zona piesei de fund-decantorului).

Cimentarea spatiului inelar

Spatiul inelar dintre coloana definitiva si gaura de foraj, respectiv dintre coloana definitiva si coloana de protectie, va fi cimentat cu un "dop de protectie" (cement safety plug) pozitionat aproximativ pe intervalul de 50 - 0,0 m. Adancimea dopului va fi hotarata in functie de constructia forajului si stratele superioare care urmeaza a fi izolate si care nu au fost izolate cu coloana de protectie.

Cimentarea se va executa deasupra pietrisului din spatiul inelar, la o distanta de cel putin 10 m deasupra filtrului superior si dupa crearea unui dop de argila, bentonita sau nisip de aproximativ 2,0 m, imediat deasupra pietrisului.

Laptele de ciment va avea o greutate specifica de 1,65 - 1,75 kg/dm³ si va fi injectat de jos in sus (ascendent) prin doua coloane de tevi (prajini de foraje sau tubing) de diametru potrivit, coborate in spatiul inelar pana deasupra dopului de argila, bentonita sau nisip.

Tevile montate la 180s vor fi legate cu un manifold potrivit, iar injectarea de ciment se va face cu o pompa potrivita. Cimentul folosit va fi de calitatea celui folosit la forajulde mica adancime.

Dopul de ciment se va executa numai dupa tasarea completa a pietrisului, intr-o singura etapa sau in mai multe.

Dupa terminarea cimentarii, sonda va ramane in repaus minim 12 ore pentru prizarea cimentului.

Verticalitatea si liniaritatea

Dupa terminarea lucrarilor de foraj, tubarea coloanei de exploatare si introducerea pietrisului filtrant, se vor face masuratorile de verticalitate conform normelor americane AWWA A-100 "Plumbness and Alignment" sau norme STAS aliniate. Abaterea de la verticala nu va depasi 0,5 % din adancimea verificata si se va pastra intr-o singura directie. Masuratoarea se va face in coloana de exploatare. In cazul unei suspiciuni in ceea ce priveste devierea de la verticala, pe toata adancimea sondei sau numai pana la o adancime anumita, executantul forajului va executa o masuratoare cu inclinometru (drift indicator) potrivit. Aceasta masuratoare va inlesni o apreciere corecta a repercusiunilor unei devieri exagerate, in timpul sau la sfarsitul sapatului, asupra reusitei constructiei definitive a forajului.

Testarea putului

Testarea experimentala a putului se va realiza cu pompe submersibile sau de suprafata, aceasta constand in realizarea pretestului, testului de eficienta si testului de performanta, conform STAS 1629/2-1996.

Inainte de inceperea testarii putului, este necesar sa se masoare exact nivelul piezometric al putului, valoarea acestuia fiind considerata de referinta. In cazul puturilor care se manifesta artezian, masurarea exacta a nivelului piezometric presupune intregirea-prelungirea coloanei de exploatare deasupra cotei terenului atat cat este nevoie pentru efectuarea corecta a masurarii.

3.5.1. Pretestul

Pretestul consta in instalarea pompei submersibile sau de suprafata in foraj , urmata de pomparea de proba atat timp cat este necesar sa se calibreze instrumentele de masura si sa se regleze treptele de debit in raport cu denivelarile corespuzatoare.

Dupa finalizarea pretestului, se va astepta 4 - 6 ore pentru revenirea - refacerea nivelului piezometric initial.

3.5.2. Testul de eficienta hidrodinamica a putului

Verificarea eficientei hidrodinamice a putului se realizeaza pe baza datelor obtinute la pomparea experimentala constand in 3 . .6 trepte de pompare cu durata de 2 . .8 ore fiecare si debit constant pe treapta, dar cu valori crescatoare ale debitului fiecarei trepte, fara a se depasi valoarea debitului maxim obtinut la operatia de deznisipare. In timpul pomparilor se vor face masuratori sistematice ale evolutiei nivelului hidrodinamic si ale debitului, iar la finalul pomparilor, dupa oprirea acestora, se vor face masuratori ale revenirii nivelului pana la valoarea sa initiala.

Datele obtinute se reprezinta grafic, iar eficienta hidrodinamica se deduce analitic, fiind necesar obtinerea unei valori minime de 60% pentru orice debit de exploatare .

3.5.3. Testul de performanta

Testul de performanta consta in realizarea pomparii in regim permanent intr-o singura treapta la un debit cu cca. 20% mai mare decat debitul maxim exploatabil proiectat al forajului, dar fara sa se depaseasca valoarea debitului de la deznisipare. Pe toata durata pomparii de performanta se fac masuratori sistematice ale debitului pompat si ale nivelului hidrodinamic (atat la pompare cat si la revenire), pe baza datelor respective urmand sa se calculeze caracteristicile hidrogeologice reale ale stratului acvifer

3.5.4. Diagrama de indicatie

Pentru intocmirea diagramei de indicatie reala a putului Q = f (s) este necesar sa se realizeze un numar minim de 3 (trei) trepte de debit constant si nivel stabilizat (conform STAS 1629/2) , pe baza careia se va realiza calculul debitului de exploatare optim al forajului.

3.6.Sterilizarea - dezinfectarea putului

Dupa finalizarea testelor hidrogeologice prin pompari experimentale, forajul va fi sterilizat cu solutie de hipoclorit de calciu introdus in put cu un dispozitiv special. Dozarea solutiei de hipoclorit trebuie astfel realizata incat sa se obtina un procent minim de 50 ppm clor liber in tot volumul de apa din put.In cazuri speciale de contaminare biologica sau in conditii deosebite de calitate a apei, acest dozaj poate fi marit corespunzator.

3.7. Detalii privind instalarea echipamentului

3.7.1.Capul de pompare

Capul de pompare foraj, Dn = 2', este prezentat in C0245-2006-01-T01, si este confectionat din material rezistent la coroziune. Acesta inchide gura putului pentru a impiedica orice patrundere de impuritati din cabina in el.

Capul de pompare se compune in principal din:

robineti cu mufa si sfera avand Dn50;

apometru de Dn50, cu flansa, cadran umed,

supapa unisens de Dn50;

filtru de impuritati tip Y cu sita din otel inoxidabil cu racord Dn50;

manometru 0-10atm;

flansa capului de pompare va fi montata la circa 0,50 m deasupra radierului cabinei, pe un burlan de protectie metalic.

3.7.2.Pompa submersibila

In baza datelor estimate de debit si nivel hidrodinamic si tinand cont de pierderile hidraulice pe conducta de refulare pana in cabina put, in capul de put, pe traseul pana la rezervor si la intrarea in rezervor s-au stabilit caracteristicile tehnice ale pompelor submersibile.

Astfel forajele W1 va fi echipat cu o pompa avind urmatoarele caracteristici:

Q = 2,5 l/s

H_pompare = 30,0 m

P = 1,5 kW

Forajele W2 va fi echipat cu o pompa avind urmatoarele caracteristici:

Q = 2,5 l/s

H_pompare = 25,0 m

P = 1,5 kW

Pentru siguranta montarii si pentru a evita caderea pompei in put in timpul exploatarii aceasta va fi sustinuta de la suprafata cu o franghie din material plastic.

4. GOSPODARIA DE APA

4.1. Componenta

Gospodaria de apa se va amplasa in zona central-sudica (practic,centrul de greutate) a comunei Valcelele in care a functionat fostul C.A.P., respectiv in apropiere de sediul primariei, la sud de aceasta.

Gospodaria de apa are o suprafata de 2000 m² (40 m x 50 m), imprejmuita cu gard, necesar pentru protectia sanitara.

Aceste dimensiuni sunt determinate de distantele minime de protectie sanitara impuse de "Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara" aprobata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 101/1997.

Gospodaria de apa este compusa din rezervorul de inmagazinare a apei, statia de pompare si clorare, bazin vidanjabil si un foraj; obiecte care necesita, din punct de vedere tehnologic, legaturi intre ele prin intermediul unor retele subterane exterioare.

Tinand cont de zona de protectie sanitara, bazinul vidanjabil a fost amplasat in afara incintei gospodariei de apa.

4.2. Lucrari proiectate

In cadrul acestei documentatii au fost proiectate urmatoarele lucrari :

Statia de clorare si pompare

Rezervorul de inmagazinare

Retele tehnologice din cadrul gospodariei de apa

Bazin vidanjabil

4.3. Descrierea solutiilor proiectate

4.3.1. Statia de clorare

Luand in considerare datele preliminare referitoare la chimismului apei si prevederile Legii 458/2002 s-a considerat necesara clorarea apei.

S-a adoptat solutia tehnica de introducere injectare a clorului sub vacuumin conducta de aductiune, inainte de intrarea in rezervoare.

Statiile de clorare si pompare sunt adapostite intr-o constructie modulara, comuna, de tip container, montat pe o fundatie de beton armat si este dotata cu toate utilitatile (sanitare, iluminat, incalzire).

Statia de clorare face parte din ansamblul modular tip container, avand dimensiunile interioare de 1,60 x 2,25 si H = 2,70 m.

In acest caz debitul de clor functie de debitul captarii va fi 18,0 gCl₂/h.

Q_Cl = 5,0 l /s x 1,0 mg/l = 5,00 mg/s = 18,0 gCl₂/h (valoare de dimensionare a aparatului de clorare).

Sistemul de clorare propus va realiza prin intermediul unei unitati de masura a clorului gazos o dozare automata a clorului din rezervorul de inmagazinare a apei in functie de concentratia acestuia.  

Sistemul va lucra temporizat si va porni automat atunci cand concentratia de clor din rezervorul de inmagazinare a apei va scadea sub valoarea presetata, conform descrierii din instalatia de automatizare. Sistemul propus va permite modificarea valorii concentratiei de clor presetate. Automatul programambil folosit va permite atat modificarea timpului de test cat si a timpului de stand-by pentru noul sistem de clorare.

Sistemul de clorare propus va fi format din 2 parti:

instalatia de clorare propriu-zisa;

instalatia de automatizare.

4.3.2. Rezervorul de inmagazinare

Instalatiile hidraulice

Pentru inmagazinarea apei aferenta gospodariei de apa a Comunei Valcelele, a fost prevazut un rezervor metalic V_n = 200 mc cu diametrul de 6,88 m.

Rezervorul metalic este realizat sub forma unui cilindru executat din tole de otel galvanizat de 2,50 m lungime si 1,25 m inaltime, cu grosimi intre 2,5 si 3.0 mm.

Cilindrul este prevazut cu o gura de vizitare laterala cu Ø 600 mm pozitionata la circa 64 cm de baza, inchisa cu un capac etans ce permite accesul in interior pe parcursul montajului sau a operatiilor de intretinere. Fiind in contact direct cu apa capacul va fi realizat din otel inoxidabil si otel galvanizat acoperit cu vopsea epoxi.

In interiorul cilindrului si pe radier este prevazuta o izolatie termica realizata dintr-un strat de 50 mm de polistiren protejata la interior cu o folie de cauciuc butilic de 1,5 mm grosime.

Extremitatile cilindrului sunt ramforsate cu cate un cornier de aluminiu pe toata circumferinta.

Cornierul de la partea inferioara are si rolul de a asigura prinderea rezervorului de fundatia din beton, cu bolturi echidistante distribuite perimetral cilindrului.

Cornierul de la partea superioara asigura prinderea cupolei de partea cilindrica.

Acoperirea este realizata cu o cupola din aluminiu.

In cupola este prevazut un capac de acces in interior la care se poate ajunge pe o scara verticala din aluminiu, montata pe exteriorul cilindrului. In interiorul rezervorului se afla o alta scara de acces din otel inox.

Pentru evitarea fenomenului de inghet in perioadele friguroase rezervorul este prevazut cu izolatie termica la interior, asa cum s-a specificat anterior, asigurand peretilor o rezistenta termica de 1 m².K / W iar cupolei o rezistenta termica de 1,4 m².K / W.

Totodata rezervorul va fi dotat cu rezistente termice cu termostat care au rolul de a impiedica scaderea temperaturii apei, in special in zonele perimetrale. Incalzitoarele sunt prevazute pentru incalzirea apei in perioada de intretinere (si nu exista circulatie prin rezervor) sau pentru zilele cu temperaturi extrem de scazute.

Numarul rezistentelor pentru rezervorul de mc este de 2 bucati x 3 KW fiecare.

Furnizorul va livra rezervorul impreuna cu toate racordurile necesare in cadrul schemei tehnologice.

Toate racordurile sunt realizate din otel inoxidabil si prevazute cu un sistem etans de trecere prin peretii rezervorului.

Pozitionarea in plan a racordurilor se realizeaza conform plansei C0245-2006-02-T03 in conformitate cu pozitia celorlalte obiecte. Montajul racordurilor la rezervor se realizeaza in santier.

Admisia apei se realizeaza la partea inferioara a rezervorului. In capatul conductei de admisie este prevazut un cot la 90^o, orientat pe o directie paralela cu cicumferinta rezervorului , in sens opus conductei de plecare a apei din rezervor.

Conducta de plecare a apei strabate radierul rezervorului la circa 900 mm de perete avand in interiorul rezervorului un stut prevazut la extremitatea superioara cu o palnie (executata dintr-o reductie 300/150 mm), palnia fiind pozitionata la cota nivelului rezervei de incendiu.

Conducta de plecare a apei pentru combaterea incendiului, strabate radierul rezervorului la circa 1,20 m de perete avand in interiorul rezervorului un cot la 90⁰ in jos pana la 150 mm de fund. Pe capatul cotului este montat un dispozitiv antivortex.

Preaplinul are la nivelul maxim al apei in rezervor o reductie Dn300/200 mm, continuata cu un cot la 90⁰ Dn200 mm care asigura trecerea prin peretele rezervorului a conductei, la circa 700 mm de partea superioara a cilindrului.

Golirea Dn50 mm se monteaza la 165 mm de radier si este prevazuta cu o vana montata in exteriorul rezervorului.

Racordurile rezervorului se prelungesc in exterior cu retelele in incinta proiectate, pentru legatura cu celelalte obiecte ale sistemului.

Se precizeaza ca zonele aeriene ale conductelor care ies din rezervor vor fi prevazute cu izolatie termica, cu exceptia preaplinului.

Proiectarea instalatiilor hidraulice constau in adaptarea la teren a rezervorului in speta prin pozitionarea tuturor legaturilor functionale ale acestora avand in vedere incadrarea lor in ansamblul gospodariei de apa, astfel incat racordarea lor la retelele tehnologice exterioare sa fie cat mai lesnicioasa. Pozitionarea acestora in plan este urmatoarea :

alimentarea cu apa a rezervorului avand Dn 100 mm este prevazuta in axul rezervorului langa scara de acces in rezervor ;

aspiratia apei din rezervor avand Dn 150 mm este prevazuta la 45⁰ fata de alimentarea cu apa a rezervorului, astfel incat conducta de aspiratie cuprinsa intre rezervor si statia de pompare sa aiba un traseu cat mai scurt ;

aspiratia rezervei de incendiu din rezervor este prevazuta la 15⁰ fata de aspiratia apei din rezervor (spre alimentarea cu apa a rezervorului);

conducta de retur a apei din clorimetru este pozitionata la 15⁰ fata de evacuarea rezervei de incendiu din rezervor (spre alimentarea cu apa a rezervorului) si la 15⁰ fata de alimentarea cu apa a rezervorului (spre evacuarea rezervei de incendiu);

preaplinul rezervorului avand Dn 200 mm este pozitionat la 180⁰ de aspiratia apei din rezervor. In conducta de evacuare a preaplinului, inainte de ingroparea ei in pamant este prevazuta si racordarea golirii rezervorului cu Dn 50 mm ;

priza pentru hidrantul de incendiu avand Dn 100 mm a fost amplasata in axul rezervorului la 180⁰ de alimentarea cu apa a acestuia, in asa fel in cat accesul autospecialei de stins incendiu pentru racordarea acesteia la priza sa se faca cat mai usor;

usa de vizitare a rezervorului este prevazuta a fi montata la 90⁰ de aspiratia apei din rezervor in asa fel in cat accesul la aceasta sa se faca usor .

4.3.3. Statia de pompare

Instalatiile hidraulice

Statia de pompare pentru reteaua de distributie este inclusa impreuna cu statia de clorare in acelasi container.

Incaperea asigura spatiul necesar pentru montajul pompelor, recipientului cu membrana, conductelor de legatura, precum si suprafetele de circulatie, avand urmatoarele dimensiuni interioare: 2,25 m x 4,80 m si H = 2,70 m.

Statia a fost dimensionata pentru un debit Q_pompare = 16 l/s si o presiune H = 35 mCA.

Statia de pompare ridica presiunea apei inmagazinate in rezervor astfel incat sa se asigure o presiune de minim 12 mCA in toate punctele retelei

Statia de pompe va fi echipata cu un grup de pompare cu trei agregate (doua active si unul de rezerva) cu turatie variabila, avand fiecare urmatoarele caracteristici nominale:

- Capacitate: Q_p = 8 l/s;

Inaltime de pompare: H_p = 35,0 mCA;

Putere: P= 5,5 kW/buc;

Parametrii la care va functiona grupul de pompare sunt:

Capacitate: Q_p = 16 l/s;

Inaltime de pompare: Hp = 35,0 mCA;

Echipamentul va fi livrat "pachet" cu toate accesoriile necesare pentru buna functionare si exploatare a sa;

vane de izolare

- filtre de impuritati

clapeti de retinere

conducte de legatura

- panou de comanda si control, etc.

Grupul de pompare va fi echipat cu un recipient cu membrana, cu volumul V= 300 l care mentine presiunea constanta in retea si totodata reduce numarul de porniri / opriri ale grupului de pompare.

Pompele aspira din rezervor prin intermediul unui colector comun Dn150 mm.

Refularea electropompelor se realizeaza intr-un distibuitor comun Dn150 mm. Pe conducta de refulare s-au prevazut urmatoarele armaturi si aparate de control:

contor, Dn = 90 mm

supapa automata de aerisire - dezaerisire

robinet de retinere cu clapa Dn = 150 mm

priza de impuls Φ = ½"

punct de testare, vana Dn = 150mm

control sanitar (probe apa) Φ = ½"

Toata instalatia de conducte se va realiza din teava de otel conform SR 6898-1.

Conductele si fitingurile vor fi zincate sau protejate la interior cu materiale speciale pentru contactul cu apa potabila.

In vederea montajului pe santier tot traseul de conducte metalice se va tronsona urmand ca dupa tronsonare, acestea sa fie imbinate intre ele prin intermediul flanselor si al suruburilor. Nu se va executa nici o imbinare sudata pe santier toate imbinarile sudate executandu-se in fabrica de catre furnizorul respectivelor tronsoane. Instalatiile de conducte precum si suportii necesari sustinerii acestora se vor executa conform detaliilor care fac parte din prezentul proiect.

Functionarea automatizata a electropompelor se realizeaza prin intermediul hidroforului care asigura mentinerea sub presiune a retelei

Grupul de pompare va fi montat pe un suport metalic, cu h=16.5 cm, asezat pe pardoseala statiei.

Montajul echipamentelor si a instalatiei de conducte se va face respectandu-se prevederile normativelor in vigoare conform planului de montaj, echipament si conducte precum si a schemei izometrice din prezentul proiect.

4.3.4. Modul containerizat (container)

Descriere

Modul containerizat este o constructie modulara, autoportanta, demontabila.

Modul containerizat se fabrica in uzina si se transporta si instaleaza acolo unde este nevoie.

Proiectarea, fabricatia si montajul vor respecta prescriptiile seriei de standarde ISO 9000 si ale Sistemului de Asigurare a calitatii al producatorului, certificat de un organism independent.

Containerul are rol de adapostire a echipamentelor tehnice pentru pomparea si clorarea apei si de asigurare a locului de munca pentru personalul de supraveghere, fiind destinata statiilor de alimentare cu apa la sate si locuinte sociale.

Dimensiunile de gabarit ale containerului sunt:

Lungime: 10 000 mm;

Latime: 2450 mm;

Inaltime: 3000 mm;

Conform P100 - 1992 (Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor) se fac urmatoarele precizari:

- Clasa de importanta a constructiei: III

- Zona seismica de calcul: B

- Perioada de colt: "Tc"= 1,5 sec

- Coeficientul "K_S": "K_S"= 0,25

Arhitectura

Planul containerului este alcatuit din urmatoarele functiuni:

- Camera statiei de pompare:    10,80 mp

- Birou:    4,61 mp

- Grupul sanitar:  2,70 mp

- Camera statiei de clorare: 3,60 mp.

Fatadele modulului containerizat sunt prezentate in plansa C0245-2006-02-A01

4.3.5. Retele tehnologice - caracteristici tehnice

Fluxul tehnologic al gospodariei de apa se compune din urmatoarele conducte din PEID PE 80 SDR 17,6.

a) conducta de alimentare cu apa a rezervorului de inmagazinare a apei;

b) conducta de aspiratie a apei din rezervorul de inmagazinare a apei;

c) conducta de aspiratie a rezervei de incendiu din rezervorul de inmagazinare a apei;

d) conducta de alimentare cu apa clorata;

e) conducta de alimentare cu apa pentru clorare;

f) conducta de retur a apei din clorimetru;

g) conducta de evacuare preaplin si golire;

h) colectorul de evacuare a apelor uzate menajere.

Caracteristicile tehnice ale acestor conducte sunt:

a) conducta de alimentare cu apa a rezervorului de inmagazinare a apei este dimensionata la Q = 5,00 l/s si se va realiza din PEID, PN6 110x6,3. Pentru ca unul dintre puturi se afla in incinta gospodariei de apa, aceasta conducta pleaca de la nodul Z, punctul de intersectie al conductelor care vin de la puturi.

Conducta de la putul F2, aflat inafara gospodariei de apa, este dimensionata la Q = 2,50 l/s si se va realiza din PEID, PN6 90 x 5.1, avand intre punctul IN, la intrarea in gospodarie, si nodul Z, o lungime de 64,0 m.

Conducta dintre putul F1 si nodul Z este dimensionata la Q = 2,50 l/s si se va realiza din PEID, PN6 90 x 5.1, cu o lungime de 5 m.

Pe conducta de alimentare cu apa a rezervorului, la o distanta de aproximativ 9 m de rezervor este prevazut un camin pentru filtru si un camin pentru apometru si clapet antiretur. Caminele sunt din mase plastice avand diametrul 1,10m. Conducta de alimentare cu apa a rezervorului este pozata la o adancime de minim 0,9 m de la suprafata terenului si are o lungime intre punctul Z si rezervor de 20,0 m. Pe aceasta conducta au fost prevazute doua vane de sectionare: una inainte de intrarea in caminul cu filtru avand diametrul de 100mm iar cea de a doua inainte de legarea la flansa conductei de alimentare cu apa a rezervorului avand diametrul de 100 mm.

Lungimea acestor conducte a fost inclusa in lungimea totala a aductiunii.

b) conducta de aspiratie a apei din rezervor face legatura intre stutul de evacuare a apei din rezervor si aspiratia pompelor din statia de pompare. Conducta este prevazut a fi executata din PEID (Pn 6) 160 x 9,1 mm fiind pozata la o adancime de 0,90 m de la suprafata terenului deasupra generatoarei superioare si are o lungime de 26,5 m. Ea cuprinde ca piese speciale o vana de sectionare de 150 mm.

Lungimea acestei conducte a fost inclusa in lungimea totala a retelei de distributie.

c) conducta de evacuare a rezervei de incendiu din rezervor face legatura intre stutul de evacuare a rezervei de incendiu din rezervor si conducta de evacuare a apei din rezervor. Aceasta conducta este prevazuta a fi executata din teava PEID (Pn 6) 160 x 9.1 mm fiind pozata la o adancime de 0,9 m de la suprafata terenului deasupra generatoarei superioare si are o lungime de 4,00 m. Ea cuprinde ca piese speciale: o vana de sectionare de 150 mm.

d) conducta de refulare a apei face legatura intre refularea pompelor amplasate in statia de pompare si reteaua de distributie a apei. Conducta este prevazut a fi executata din PEID (Pn 6) 160 x 9.1 mm fiind pozata la o adancime de 0,90 m de la suprafata terenului deasupra generatoarei superioare. Conducta are o lungime de 30,3 m, cuprinsa intre statia de pompare si punctul OUT (iesirea din gospodaria de apa). Dupa iesirea conductei din incinta gospodariei de apa, aceasta se va racorda cu reteaua de distributia apei. Lungimea acestei conducte a fost inclusa in lungimea totala a retelei de distributie.

e) conducta de apa clorata face legatura intre statia de clorare si conducta de alimentare cu apa a rezervorului de inmagazinare a apei PEID 110 x 6,3. Aceasta conducta este prevazut a fi executata din conducta PVC (PN 6) 25 x 1,5 mm fiind pozata la o adancime de 0,9 m de la suprafata terenului si are o lungime de 20,0 m.

f) conducta de apa pentru clorare face legatura intre conducta de aspiratie a apei din rezervor si statia de clorare si are o lungime de 6,0 m. Conducta este prevazut a fi executata din conducta PEID (PN 6) 32 x 1,9 mm fiind pozata la o adancime de 0,9 m de suprafata terenului.

g) conducta de retur a apei din clorimetru, face legatura intre statia de clorare si rezervorul de inmagazinare si are o lungime de 23,5 m. Conducta este prevazuta a fi executata din conducta PEID (PN 6) 32 x 1,9 mm fiind pozata la o adancime de 0,9 m de suprafata terenului.

h) conducta de evacuare a preaplinului rezervorului face legatura intre rezervorul de inmagazinarea apei si santul pentru colectarea apelor de la golire si preaplin. In aceasta conducta, inainte de ingroparea ei in pamant (la o adancime de 10 cm), este legat stutul de golire al rezervorului. Conducta este prevazuta a fi executata din PEID (PN 4) 200 x 7,7 mm, cu o lungime de 18,0 m, avand la capatul ei (la descarcarea in sant) o plasa metalica impotriva patrunderii vietuitoarelor.

i) colectorul de evacuare a apelor uzate menajere face legatura intre conducta de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei de clorare si bazinul vidanjabil, fiind prevazut a fi executata din conducte din PVC (SN4) 110 x 3,0 mm L = 2,0 m si 160 x 4,7 mm L= 39,5 m.

Pe aceasta conducta, la schimbarile de directie, in conformitate cu "Normativul de proiectare a instalatiilor sanitare " I.9 / 99 au fost prevazute camine de vizitare si curatire din mase plastice, acoperite cu capac si rama din fonta. Aceasta conducta va fi pozata cu o panta i = 0,02 pana la primul camin de vizitare, iar de la acesta pana la bazinul vidanjabil cu o panta de i = 0,03.

In tabelul urmator sunt prezentate lungimile conductelor din incinta gospodariei de apa:

4.3.6. Bazinul vidanjabil

Apele uzate de la statia de pompare si clorare si de la camera dispecerului sunt colectate si descarcate intr-un bazin vidanjabil, prefabricat, din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla.

Volumul acestui bazin este de 2,00m³. Bazinul este prevazut cu un tub de acces inchis cu un capac.

Bazinul se va monta ingropat si va fi asezat pe un pat de pozare. Pentru montare se vor respecta instructiunile furnizorului.

O societate specializata va evacua o data la 6 luni namolul care se colecteaza aici.

4.4. Protectia muncii, norme sanitare si paza contra incendiilor

In scopul executarii lucrarilor de constructii in conditii de siguranta si igiena a muncii precum si de prevenire a incendiilor se fac urmatoarele recomandari in conformitate cu "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" (conform cu HG nr. 795/1992, HP nr. 11/1992, D nr. 2231/1992 si aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993) precum si a legii nr. 321/1968 si HG nr. 51/1992 privind normele de paza contra incendiilor , Legea 319 din iulie 2006 - legea securitatii si sanatatii in munca, precum si normele metodologice de aplicare a acestei legi. Se vor respecta deasemenea toate hotaririle si regelementarile in vigoare privind protectia si siguranta muncii.

5. CONDUCTA DE ADUCTIUNE

Conducta de aductiune reprezinta, conform definitiei date prin tema, conducta de legatura dintre puturile forate si rezervor.

Tronsoanele vor fi executate ingropat la adancimea de 1.30 m fata de generatoarea superioara a conductei, din tuburi polietilena de inalta densitate Pn 6.

Amplasarea acestora se va face in afara carosabilului drumului .

Conducta de aductiune a apei a fost dimensionata la debitul de 5,00 l/s.

Conductele de legatura dintre puturi:

Conducta dintre putul W2 si nodul Z este dimensionata la Q = 2,50 l/s si se va realiza din PEID, PN6 90 x 5.1 cu o lungime de 1124 m.

Conducta dintre putul W1 si nodul Z este dimensionata la Q = 2,50 l/s si se va realiza din PEID, PN6 90 x 5.1 cu o lungime de 5 m.

Conducta dintre nodul Z -rezervor, este dimensionata la Q = 5,00 l/s si se va realiza din PEID, PN6 110x6,3 cu o lungime de 20,00 m.

6. RETEAUA DE DISTRIBUTIE

Traseul retelei de distributie parcurge parcurge aproape toate strazile din localitate care cuprind consumatori casnici sau publici.

Configuratia adoptata este de tip ramificat, astfel incat sa asigure alimentarea cu apa prin cismele stradale in toate punctele localitatii.

Fiecare cismea va deservi consumatorii aflati pe o raza de cca. 150 m.

Conductele componente sunt prevazute din polietilena de inalta densitate (HDPEPEID) Pn 6 bar cu urmatoarele diametre: De 32 mm, De 63 mm, De 75 mm, De 90 mm, De 110 mm, De 125 mm si De 160 mm.

Lungimea totala este de 13390m.

Reteaua va cuprinde vane de separatie pentru portiuni de 600 m a ramurilor cu diametrul mai mare de 100 mm si la capatul amonte a fiecarei ramificatii cu lungime mai mare de 300 m.

Reteaua a fost dimensionata la debitul Q_II = 15,74 l/s. Pentru dimensionarea ramurilor retelei s-a adoptat urmatorul principiu:

dupa trasarea in plan a retelei si amplasarea cismelelor s-a calculat un debit specific pe unitatea de lungime prin impartirea debitului total Q_II la lungimea totala a retelei

pentru un nod de calcul s-a considerat un debit proportional cu lungimea medie a ramurilor care traverseaza nodul.

Stabilirea debitului de dimensionare a retelei este explicitata in breviarul de calcul de la pct 1.3.8.

Presiunea minima admisa este de 12 mCA, iar presiunea maxima de 60 mCA.

Urmare a dimensionarii, a rezultat o retea din PEID Pn 6 bar de 13390,0 m avand urmatoarele diametre si lungimi:

Distributia apei la consumatori se face prin 55 cismele stradale, amplasate la distanta de cca. 300 m intre ele. Fiecare capat de retea este prevazut cu o cismea. De asemenea, pentru aerisirea si golirea retelei in punctele inalte si in cele joase unde nu s-au putut prevede cismele au fost prevazute ventile de aerisire respectiv vane de golire.

In conformitate cu P66-2001 pentru stingerea incendiului exterior s-au prevazut pe reteaua de distributie un numar de 5 hidranti exteriori.

Pozarea conductelor se face la adancimea de 1,0 m fata de cota terenului, masurati la generatoarea superioara a conductei, conform recomandarilor din studiul geotehnic.

Presiunea disponibila la cismele este prezentata in tabelul urmator:

Configuratia adoptata este de tip ramificat, urmarind cea mai mare parte a tramei stradale, astfel incat sa asigure alimentarea cu apa prin cismele stradale a tuturor consumatorilor.

Pozarea conductelor se face la adancimea de 1,00 m fata de cota terenului, masurati la generatoarea superioara a conductei, conform recomandarilor din studiul geotehnic.

S-au prevazut 55 cismele stradale pentru comuna Valcelele, amplasate la maximum 300 m intre ele.

Datorita faptului ca prin pozitionarea cismelelor nu au putut fi acoperite toate punctele joase respectiv inalte ale retelei a fost necesara montarea a 7 vane de golire si a unui ventil de aerisire.

S-au prevazut 5 hidranti de incendiu in comuna Valcelele amplasati astfel incat sa acopere institutiile social-culturale din zona. Numarul si amplasarea hidrantilor s-au stabilit conform P66-2001.

Reteaua mai cuprinde 24 de vane de separatie, care se vor amplasa ingropat, pe portiuni de 600 m a ramurilor cu diametrul mai mare de 100 mm si la capatul amonte a fiecarei ramificatii cu lungime mai mare de 300 m.

Conductele componente sunt prevazute din polietilena de inalta densitate (PEID) Pn6. Lungimea totala a retelei de distributie pentru sistemul de alimentare cu apa al comunei Valcelele este 13.390,0 m cu urmatoarea impartire pe diametre:

- Pn 6 bar, total 13.390,0 m, din care:

Configuratia retelei, diametrele conductelor, amplasarea fantanilor publice, a hidrantilor, vanelor de separatie si a vanelor de golire sunt aratate in desenele nr. C0245-2006-03-T01.1 ÷ C0245-2006-03-T01.7. Traseul conductelor urmareste trama stradala a satelor, pe una din laturile strazii, adancimea de pozare fiind corespunzatoare cu o acoperire de pamant de 100 cm peste generatoarea superioara.

Traseul retelei porneste de la iesirea din incinta gospodariei de apa pe marginea drumului, apoi se ramifica spre stanga si spre dreapta pentru a acoperi toate strazile din comuna Valcelele care cuprind consumatori casnici sau publici.

Patul de pozare va fi realizat din material selectat cu grosimea stratului de minim 100 mm, pentru care se recomanda compactare manuala. Materialul de umplutura din jurul si deasupra tevilor va fi material selectat compactat manual. Grosimea stratului de umplutura situat deasupra conductelor va fi de minim 300 mm si se va compacta manual. Deasupra acestei zone se pot utiliza compactoare mecanice.

Umpluturile peste conducte se vor realiza conform cerintelor specifice ale furnizorului de conducte.

Conductele cu diametre sub 100 mm se livreaza in colaci cu lungimi de 100 - 300 m, iar cele cu diametre mai mari, in tronsoane de circa 12 m lungime. Imbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale se realizeaza prin sudura cap la cap.

6.1. Cismele stradale

Alimentarea cu apa a consumatorilor s-a prevazut a se realiza numai prin cismele stradale. Nu au fost prevazute nici un fel de bransamente pentru consumatorii publici sau privati.

Cismelele au fost amplasate in puncte inalte ale profilului in lung al retelei, astfel incat au si rol de dezaerisire a acesteia. Distanta intre cismele este de maxim 300 m, respectandu-se amplasamentele propuse la faza SF a proiectului.

Cismelele au fost amplasate lateral fata de conducta, intre aceasta si limita proprietatilor. Bransamentul cismelelor la conductele retelei se realizeaza prin racorduri de cepuire montate prin electrofuziune, avand De = 32 mm.

Cismelele se livreaza cu o piesa suport cu tava pentru preluarea scurgerilor, care se monteaza intr-o dala de beton simplu clasa C 8/10 (Bc 10), cu dimensiunile W x L x H = 1.20 x 1.50 x 0.15 m. Dala se poate turna pe loc, sau prefabrica, cu piesa suport inglobata si monta pe amplasament, cu cota fetei superioare cu 5 cm peste cota terenului.

Cismelele sunt prevazute cu dispozitiv de protectie la inghet, care asigura golirea coloanei dupa folosire, in teava de protectie subterana, sub limita de inghet.

6.2.Hidranti

Pe reteaua comunei Valcelele au fost prevazuti 5 hidranti din urmatoarele considerente:

sa acopere institutiile social-culturale din zona (primaria, scoala, etc.);

sa permita accesul masinii de pompieri de la distante relativ egale din oricare punct al comunei.

Hidrantii se amplaseaza lateral fata de conducta retelei, in afara spatiului carosabil, intre conducta si limita proprietatilor sau a cladirilor din zona. Racordarea hidrantilor la conducta retelei se face prin intermediul unui tronson de teava PEID Pn 6 cu De = 90mm, pozata cu generatoarea superioara la limita adancimii de inghet.

Cutia de protectie a hidrantului va fi inglobata intr-un masiv de beton simplu clasa C12 / 15 (Bc 15), care va depasi cu 20 cm dimensiunile cutiei.

Cutia va fi pozata cu fata superioara la 10 cm peste cota terenului natural, atunci cand se amplaseaza pe spatiul verde, fiind astfel vizibila si fara a prezenta risc de acoperire cu pamant. Totodata, pozitia hidrantului va fi semnalizata vizibil in una din urmatoarele variante:

plantarea unei borne din beton armat 20 x 20 x 100 cm, cu fata superioara la

50 cm peste cota terenului natural in zona, in imediata vecinatate a hidrantului, in loc vizibil. Borna va fi vopsita in alb deasupra terenului, avand marcat un "H" cu vopsea rosie pe fata superioara. Pe latura bornei dinspre hidrant se va marca cu vopsea rosie distanta pana la acesta.

inscriptionarea cu vopsea rosie a unui "H" incercuit, pe peretele celei mai apropiate cladiri din zona. Langa acest semn se va marca, cu vopsea rosie, directia si distanta pana la hidrant.

Operatia cade in sarcina administratorului retelei.

Primaria sau unitatea de exploatare a sistemului va urmari in permanenta integritatea acestor semnalizari si va lua masurile necesare pentru eventualele remedieri.

Vane de separatie

In conformitate cu cerintele de proiectare, pe traseul retelei de distributie a satului au fost prevazute 24 vane de separatie, grupate pe diametre dupa cum urmeaza: 16 buc. Dn50 mm (pe conductele cu De 63 mm), 2 buc. Dn 65 mm (pe conductele cu De = 75 mm), 1 buc. Dn 80 mm (pe conductele cu De = 90 mm), 2 buc. Dn 125 mm (pe conductele cu De = 125 mm), 3 buc. Dn 150 mm (pe conductele cu De = 160 mm).

Vanele vor fi de tip cu sertar pentru presiunea nominala Pn 10 bari.

Amplasamentul acestor vane este indicat in plansele nr. C0245-2006-03-T01.1 ÷ C0245-2006-03-T01.7. Amplasamentul a fost fixat astfel incat vanele respective sa se gaseasca, pe cat posibil, in afara zonelor carosabile ale strazilor.

Vanele vor fi montate ingropate direct in pamant, avand tija de manevra prelungita, intr-un tub de protectie, pana la suprafata terenului. Capetele tijelor de manevra vor fi protejate in cutii similare cu cele de la hidranti, inglobate si montate in aceleasi conditii cu acestea.

Montajul vanelor pe conductele de polietilena se va face cu flanse, suruburile, saibele si piulitele fiind zincate la cald. In acest scop, capetele conductelor de polietilena vor fi prevazute cu adaptoare cu flanse, corespunzatoare diametrelor si presiunilor nominale ale vanelor

7. BREVIAR DE CALCUL

Stabilirea necesarului de apa s-a facut conform reglementarilor din P66/2001 si in functie de datele cunoscute.

Date de baz a

Situatia cu numarul de locuitori, efectivul de animale si consumatorii publici sunt date pentru satele Valcelele, Erculesti si Puscaeni in Tabelul 1.

Tabelul 1

Cantitati de apa necesare, debite specifice

Cantitatile de apa necesare s-au determinat analitic, diferentiat pentru fiecare folosinta si cuprind:

apa pentru nevoi fiziologice, igiena individuala si prepararea hranei;

apa pentru unitatile social-culturale;

apa pentru cresterea animalelor din gospodarii;

apa pentru combaterea incendiului;

apa pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apa;

necesarul de apa pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem.

Necesarul de apa pentru populatie se calculeaza pentru 70% din locuitori alimentati cu apa potabila prin cismele pe strada si 30% prin cismele in curti, pentru care s-a adoptat un necesar de 50, respectiv 80 l/om.zi pentru nevoile gospodaresti, iar pentru unitatile social-culturale s-a considerat o norma de consum de 20 l/om.zi.

Coeficientul de neuniformitate zilnica k_zi este de 1,25-1,3. Coeficientul de neuniformitate orara k_o pentru fiecare categorie de consumator se stabileste in functie de debitul mediu orar, conform datelor din Tabelul 1 din Normativul P66-2001. Pentru valori ale debitului mediu orar care nu se regasesc in tabel, coeficientul de neuniformitate orara k_o se determina prin extrapolare.

Necesarul de apa pentru animalele din gospodariile individuale s-a calculat luandu-se in considerare numarul de animale aflate in prezent in gospodariile individuale, pentru care consumul specific si coeficientii de neuniformitate orara si zilnica sunt prevazuti in    STAS 1343-3.

Necesarul de apa pentru procesul tehnologic ale micilor unitati de productie locale    s-a determinat pe baza consumurilor furnizate de primarie.

Necesarul de apa mediu zilnic, maxim zilnic si maxim orar va rezulta prin insumarea necesarului mediu zilnic, maxim zilnic si maxim orar pentru fiecare categorie de consumatori (vezi tabelul 2).

Tabelul 2

Calculul debitelor de dimensionare si verificare

Toate elementele schemei de alimentare cu apa de la captare pana la rezervor se calculeaza cu formula:

Q_I = k_s x k_p x O _{zi max} unde:

K_s - coeficient pentru acoperirea necesarului de apa pentru nevoile proprii ale sistemului; K_s = 1.07

K_p - coeficient pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apa; K_p = 1.03

Q _{zi max} - debitul maxim zi

Reteaua de distributie se va dimensiona la debitul Q_II =k_Sxk_PxQ_Omax unde Q_Omax - debitul maxim orar, astfel incat sa se asigure o presiune minima de 12 mCA in toate punctele retelei. Debitul de verificare a retelei la incendiu va fi de 0,7x Q_II+5l/s.

Debitele de dimensionare si verificare sunt prezentate sintetic in tabelul 3.

Tabelul 3

In consecinta, sistemul de alimentare cu apa al comunei Valcelele s-a dimensionat la urmatoarele debite:

• Captarea, statia de clorare si conducta de aductiune la Q _I = 5 l/s;
• Statia de pompare la Q_{II v}= 16 l/s
• Reteaua de distributie la Q_{II d} = 15,74 l/s

Dimensionarea sursei de apa

Debitul necesar a fi captat conform breviarului de calcul este Q _I = 5 l/s.

In conformitate cu studiul hidrogeologic, acest debit poate fi obtinut prin doua foraje de 200 m adancime, un put fiind capabil sa furnizeze in exploatare un debit de 2.5 l/s in urmatoarele conditii:

Nivelul hidrostatic estimat este NHs = -10 m fata de suprafata terenului

Nivelul hidrodinamic estimat este NHd = -20 m fata de suprafata terenului.

Adancimea de pozare estimata a pompei este de 25 m.

Conducta de aductiune

A fost dimensionata la debitul Q_I = 5 l/s, avand viteza de curgere de 0.67 m/s si o panta hidraulica de 7.22 m/km.

A rezultat o conducta 110 x 6,3 mm, L = 20,0 m din PEID, PN6, PE 80.

Pompele submersibile

W₁ (put forat) in incinta gospodariei de apa

H_pompa = Hg+Shr

v    Pierderi pe conducta de refulare pompa pana in cabina put

(Q = 2.5 l/s, De 63x3.6mm, v = 1.02 m/s, i =35.19 m/Km, L = 30 m);

hr₁ = 30 x 35.19/1000 = 1.056 m

v    Pierderi pe conducta in cabina put

(Q = 2.5 l/s, De 63x3.6mm, v = 1.02 m/s, i = 35.19 m/Km, L = 3 m)

hr₂ = 3 x 35.19/1000 = 0.106 m

v    Pierderi locale h_loc1 2,74 m

(estimand z_{loc total} = 6,0 si o pierdere de sarcina prin apometru de 0,24 bar)

v    Pierderi pe conducta intre W₁ si Z:

(Q = 2.5 l/s, , De 90 x 5.1mm, v = 0.5 m/s, i =5.22 m/Km, L= 5.0 m),

hr₃ = 5.0 x 5,22/1000 = 0.0261 m

v    Pierderi pe conducta intre Z si rezervor:

(Q = 5 l/s, De 110x6,3mm, v = 0.67 m/s, i = 7,22 m/Km, L= 20 m),

hr₄ = 20 x 7,22/1000 = 0.1443 m

v    Pierderi in caminele cu filtru si apometru:

(pierderi locale h_loc2 0.0663 estimand z_{loc total}

Hg = 34.86 - 9.0 = 25.86 m

unde:  34.86 = 29.20+0.15+5.51 = cota estimata preaplin rezervor

9.0 = 29-20 = nivel hidrodinamic estimat

H_pompa

Se adopta H_pompare = 30.00 m.

W₂ (put forat) in afara gospodariei

H_pompa = Hg+Shr

v    Pierderi pe conducta de refulare pompa pana in cabina put

(Q = 2.5 l/s, De 63x3.6mm, v = 1.02 m/s, i =35.19 m/Km, L = 30 m);

hr₁ = 30 x 35.19/1000 = 1.056 m

v    Pierderi pe conducta in cabina put

(Q = 2.5 l/s, De 63x3.6mm, v = 1.02 m/s, i = 35.19 m/Km, L = 3 m)

hr₂ = 3 x 35.19/1000 = 0.106 m

v    Pierderi locale h_loc1 2,74 m

(estimand z_{loc total} = 6,0 si o pierdere de sarcina prin apometru de 0,24 bar)

v    Pierderi pe conducta intre W₂ si Z:

(Q = 2.5 l/s, De 90x5.1mm, v = 0.50 m/s, i = 5.22 m/Km, L= 1124 m),

hr₃ = 1124 x 5.22/1000 = 5.866 m

v    Pierderi pe conducta intre Z si rezervor:

(Q = 5 l/s, De 110x6,3 mm, v = 0.67 m/s, i = 7.22m/Km, L= 20 m),

hr₄ = 20 x 7,22/1000 = 0.144 m

v    Pierderi in caminele cu filtru si apometru:

(pierderi locale h_loc2 0.0663 estimand z_{loc total}

Hg = 34.86 - 20.20 = 14.66 m

unde:  34.86 = 29.20+0.15+5.51 = cota estimata preaplin rezervor

20.20 = 40.20-20= nivel hidrodinamic estimat

H_pompa

Se adopta H_pompare = 25.00 m, avand in vedere gradul de estimare al nivelului hidrodinamic din put.

Rezervorul

Proiectarea rezervorului se face in conformitate cu prevederile STAS 4165/88 si P66/2001.

Capacitatea totala rezervorului se va stabili cu relatiile:

V_R = V_C + V_ri sau V_R = V_C + V_av alegandu-se valoarea cea mai mare, unde:

V_C - volumul de compensare a variatiei orare

V_C = a x K_p x K_s x Q_zimax, unde:

a - coeficient de compensare; a = 0.18;

K_s - coeficient pentru acoperirea necesarului de apa pentru nevoile proprii ale sistemului; K_s = 1.07;

K_p - coeficient pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de alimentare cu apa; K_p = 1.03;

Q_zimax - debitul maxim zi

V_c = a x k_p x k_s x Q _{zi max} = 0.18 x 1.03 x 1.07 x 348.7 m³/zi = 69.9 m³.

V_av - volumul pentru rezerva de avarie calculat conform STAS 4165/88

V_av = Q_min x T_av

Q_min = 80% x Q _{or med}

Q _{or med} = Q _{zi max}/24

T_av - timpul maxim in ore a unei avarii pe circuitul apei in amonte de rezervor, conform STAS 4165/88;

T_av = 8 ore.

V_av = 0.8 x 348.7 m³/zi x (8 ore / 24 ore / zi) = 92.9 m³.

Volumul util necesar al rezervorului este de 162.9 m³, valoare rezultata din insumarea volumului de compensare si a volumului de avarie.

A fost ales un rezervor cu volumul nominal de 200 m³ (diametrul interior 6.88 m). Astfel volumul util real este de 183 m³.

Reteaua de distributie

Generalitati

Conditiile care au impus alegerea diametrului conductelor sunt urmatoarele:

realizarea unei presiuni minime de 12 mCA in toate nodurile de calcul ale retelei;

realizarea pe conducte a vitezelor recomandate de prescriptiile tehnice;

obtinerea unei inaltimi optime de pompare la statia de pompare.

Metodologia de calcul

Alimentarea cu apa se va face prin pompare de la rezervor pentru locuitorii comunei Valcelele

Reteaua de distributie este dimensionata conform STAS 4163-1/1995 si P66-2001.

Pentru realizarea calculului s-a trasat reteaua pe planul 1:1000 si s-au amplasat cismelele.

Tronsoanele retelei vor fi dimensionate la debitul de calcul tranzitat prin acestea.

Calculul retelei s-a facut astfel:

Dimensionarea tronsoanelor retelei de distributie si stabilirea inaltimii de pompare pentru debitul de calcul Q_{II d} = 15.74 l/s in ipoteza asigurarii unei inaltimi de minim 12 mCA in toate punctele retelei.

Verificarea retelei de distributie pentru debitul de verificare Q_{II V} = 16.02 l/s in situatia aparitiei unui incendiu Q_ie = 5 l/s in nodul H1.

In tabelele urmatoare sunt prezentate sintetic calculele pentru dimensionarea si verificarea retelei de distributie.

Din analiza datelor rezultate in urma calculelor rezulta ca se indeplineste conditia asigurarii unei presiuni disponibile de 12 mCA in ipoteza distribuirii debitelor de calcul pe fiecare tronson.

Reteaua de distributie este prezentata schematic in continuare.

Dimensionarea retelei de distributie pentru Q_II = 15.74 l/s

Presiuni disponibile in nodurile retelei pentru Q_II = 15.74 l/s

Verificarea retelei pentru Q_IIV = 16,02 l/s

Presiuni disponibile in nodurile retelei pentru Q_IIV = 16,02  l/s