Imaginea in relatiile publice

Imaginea in relatiile publice

In activitatea de relatii publice, conceptul de imagine joaca un rol esential. Termenul  "imagine" nu are insa conotatia restrictiva, de reproducere materiala a unei realitati date, ci se refera la un atribut al vietii psihice bazat pe capacitatea psihicului uman de a construi reprezentari mentale.

Independent de dorinta sau de actiunile sale, orice organizatie are o imagine in constiinta publica. In cotidian, oamenii cumpara produse sau servicii in functie de imaginea pe care si-au format-o despre acestea sau despre organizatia care le produce/ofera. Adesea, atasamentul fata de aceasta imagine este atat de puternic incat indivizii nu acorda nici un fel de atentie altor bunur sau servicii oferite de piata.

In plan social, imaginea unei organizatii este relevanta prin gradul de notorietate publica si de incredere cu care organizatia este cotata in mediul in care isi desfasoara activitatea. Cu alte cuvinte, imaginea reprezinta reflectarea publica a reputatiei, personalitatii sau identitatii unei organizatii.

In literatura de specialitate se accentueaza faptul ca imaginea unei organizatii este obiect de patrimoniu, fie ca este mostenita (spre exemplu, imaginea firmei britanice Rolls Royce a ramas practic nealterata din 1906, data infiintarii companiei, constituind un puternic factor de promovare a produselor firmei pe piata mondiala), fie ca este inclusa in totalitatea bunurilor organizatiei (imaginea firmei Coca-Cola este considerata, de catre unii autori, ca fiind mai valoroasa decat ansamblul mijloacelor fixe ale companiei).

Ca obiect de patrimoniu, imaginea se gestioneaza/administreaza asemenea oricarui alt bun patrimonial al organizatiei, cu mentiunea ca o imagine pozitiva ii confera organizatiei nu doar stabilitate, ci si succes in competitia pentru public. De asemenea, o buna imagine face organizatia mai putin vulnerabila in fata amenintarilor din mediul extern si mai putin expusa riscului de a se confrunta cu o situatie de criza[1].

In sens contrar, imaginea negativa a unei organizatii sau modificarea de polaritate a imaginii in perceptia publica poate indica o diminuare a performantelor organizatiei, reducerea cotei de piata sau chiar debutul unei situatii de criza.

Ca atare, structura de relatii publice are menirea de a forma si mentine o imagine coerenta, stabila si consistenta a organizatiei, care sa cuprinda scopul, obiectivele si impactul social al activitatii organizatiei.

Pentru organizatii precum institutiile financiar-bancare sau organizatiile politice, dependenta de conservarea imaginii publice este vitala. In cazul primelor, pierderea increderii anumitor segmente de public (investitorii, creditorii) poate conduce la faliment, in timp ce organizatiile politice care pierd increderea cetatenilor se confrunta cu o diminuare a sprijinului la alegeri si, implicit, cu pierderea competitiei pentru dobandirea puterii politice.