Cum arata epoca actuala vazuta prin grila mass-media?

Cum arata epoca actuala vazuta prin grila mass-media?

Spre a-i contura fizionomia, Jean Cazeneuve face o combinatie intre tipologiile construite de David Riesman si Marshal McLuhan. In ce constau periodizarile acestora? David Riesman in cartea 'Multimea solitara' (2000, pp. 69-112), imparte istoria in trei segmente, potrivit comportamentului psihosocial al individului: traditional, introvertit si extravertit, adica o expresivitate 'primitiva', spontana, fireasca, urmata de o resorbtie monologata in interior si apoi de o exteriorizare dialogala excesiva.

Marshal McLuhan, in 'Galaxia Guttenberg'( 2001, pp. 130-155), descrie mai intai 'era tribala', marcata de folosirea omnilaterala a senzorilor si a facultatilor umane, dupa aceea, 'era tiparului', mai exact a scrisului si ulterior, 'a obiectivarii' sale prin litera imprimata si in sfarsit, 'era electrica' definita de ascensiunea noilor media. Ce rezulta din asocierea celor doua conceptii, operate de Cazeneuve? O alta viziune. Ea contine tot o impartire triadica a evolutiei umanitatii insa stadiile comunicarii sunt mai bine caracterizate si prezentate mai plastic, mai nuantat.

In etapa traditionala sau tribala individul se exprima prin toate simturile si capacitatile sale, deschizandu-se plenar spre semenii sai: existenta sociala o include pe cea comunicationala.

In a doua etapa intervine, laborios dar limitativ, scrisul care materializat odata cu Guttenberg prin tipar, incepe sa privilegieze vazul si organul de simt al vederii, estompandu-le pe celelalte. Totodata, il predispune pe individul posesor de carti si ziare sa se retraga, sa prefere detasarea, izolarea si individualizarea, renuntand la comunicarea arhaica absorbanta. Asadar, rationalismul, individualismul, logica, introvertirea, devin trasaturi simbol. La randul lor, ele devin estompate prin spectaculoasa 'izbucnire' a aplicatiilor teoriei electricitatii. Noile mass-media constituite in structuri de actiune prefac in tandari aceasta constrangere repunand la loc de cinste toate simturile noastre privind faptul ca le ofera prelungiri electronice. Prin tehnici precum cele TV se intra in a treia era a civilizatiei mediate. Informatia explodeaza, deoarece este livrata mapamondic, printr-o tehnologie avansata de difuzare care transforma globul insusi intr-un sat planetar. Nu doar raul, ci intreg fondul psihomental al individului este solicitat permanent si multiplu, intr-o expansiune si extravertire comunicationala care retribalizeaza spatiul intre indivizi. Astfel, mai mult ca oricand, comunicarea isi regaseste interesul primar de a pune ceva in comun in beneficiul oamenilor si al cooperarii lor.

Este adevarat ca exista si un pericol: cresterea continua a mijloacelor de difuzare de toate soiurile, antrenand o marire prodigioasa a volumului de mesaje trimise catre public, provoaca neincetat un fel de inflatie a comunicarii. Astfel, individul ajunge sa fie confundat in fluxul informatiilor, daca nu se intampla ca, odata ce a atins un anume prag sa devina indiferent la surplusul de stimuli. Analizele recente contureaza o concluzie limpede: prin reteaua mijloacelor de comunicare nu se poate face chiar orice cu persoanele din public, deoarece ceea ce se comunica nu trebuie neaparat integrat in personalitate. Individul este efectiv in comunicare cu intreaga planeta si cu trecutul acesteiam, dar principala calitate a omului de maine va trebui sa fie capacitatea de a face o selectie, de a nu se expune decat mesajelor utile, protejandu-se de altele.

Daca memoria a fost definita ca arta de a uita, atunci comunicarea tinde sa devina arta de a te izola pentru a te cunoaste pe tine insuti. Teza lui Marshal McLuhan 'Galaxia Guttenberg' ( 2001, pp. 130-155), potrivit careia 'medium-ul este mesajul' este punctul de plecare in studiul profesorului american Ian H. Angus, 'Media Beyond Reprezentations'. Fiind unul dintre editorii lucrarii, Ian H. Angus reuseste sa imprime mai peste tot pecetea admiratiei sale pentru sociologul canadian. Pentru a-si construi propria sa reprezentatie despre structurile mediatice in civilizatia contemporana, el atribuie doua roluri mediatice fundamentale: de reprezentare si de constituire. In acceptarea curenta, doar reprezentarea, oglindirea unui 'ce' preexistent este luata in seama, fiecare om asteptand de la presa sa restituie o copie dupa modelul pe care viata il pune din belsug la dispozitie: fapt, eveniment, discurs, creatie, situatie. Astfel inteleasa, functia reprezentativa a presei este cumva ingusta si inexacta deoarece ziarul sau unicul ecran nu figureaza intr-un mediu abstract, detasat de lume ca s-o 'fotografieze' cu impartialitatea si raceala unui 'ochi ciclopic'. Dezvoltarea tehnicii moderne, care a permis atat fenomenul tirajelor de masa cat si nasterea Radio - TV, dar mai ales a presei online, a facilitat o noua interactiune a 'produselor' sale cu universul socio-cultural. Acestea nu mai sunt tratate si receptate pasiv, ci interiorizate, asimilate, rostuite in spatiul launtric al fiintei umane, in sistemul relationarii sociale. Ele ajung sa declanseze relatii in lant, mutatii, redimensionari de orizont, convertiri si atitudini, comportamente si evolutii socio-psihice; pe scurt, ele contribuie la modelarea traiului cotidian.