Comunicarea

Comunicarea

Comunicarea reprezinta o forma de interactiune psiho- sociala a persoanelor, in care are loc un schimb de mesaje, de semnale ce trebuie decodificate.

Mesajele sunt transmise, ascultate, intelese, retransmise printr-un canal comunicational, in sistem feed-back.

De modul prompt si corect in care se realizeaza transmiterea, decodificarea si reactia de raspuns la mesajul primit depinde succesul comunicarii si atingerea scopului urmarit de interlocutori.

Ascultarea activa:

• Receptorul este pregatit sa asculte - acest lucru se poate transmite atat verbal ( am la dispozitie un sfert de ora numai pentru dumneavoastra, va ascult) sau nonverbal (adoptarea unei posturi corespunzatoare, deschise;centrarea atenteiei pe celalat, etc).

• Receptorul mentine contactul vizual cu interlocutorul, incuviinteaza, manifesta interes, confirma prin miscari ale capului faptul ca a inteles mesajul, mentine o pozitie deschisa, transmite interlocutorului expresii ale empatiei (un zambet pentru a confirma intelegerea, un sunet aprobator)

• Receptorul pune intrebari pentru a-si confirma intelegerea corecta a mesajului, dar nu intrerupe interlocutorul decat atunci cand acest lucru este posibil ( nu il face pe interlocutor sa piarda ideile, nu intrereupe brusc comunicarea);

• Receptorul lupta pentru a evita  distragerile si rezuma mental din timp in timp receptorul se centreaza pe continut; cantareste faptele evidente; nu judeca, nu evalueaza pana nu intelege in totalitate, tonalitatea vocii, este atent la ritmul respiratiei acestuia si incearca sa se adapteze la ele.

In functie de natura semnelor utilizate si de canalul comunicational se distinge intre comunicarea prin: limbajul verbal, parverbal si  nonverbal.

Mesajul verbal trebuie sa fie: clar, simplu, usor de urmarit, sa utilizeze un vocabular adecvat persoanei cu care vorbim.

Exemple

In loc de brutalul raspuns: "Romanul pe care ni l-ai trimis la editura este o maculatura de doi bani, fara subiect, fara idee si scris cu picioarele. Eu as arunca manuscrisul direct in foc, pentru ca nu are nimic bun in el si nici nu cred ca gasesti vreun prost care sa ti-l publice", un redactor poate raspunde elegant prin metalimbajul "de catifea": "Va multumim pentru faptul ca v-ati gandit la editura noastra pentru a va publica lucrarea. Din pacate, trebuie sa va anuntam cu regret ca romanul dvs. Nu a primit acceptul pentru publicare, el neintrunind standardele noastrede exigenta si orientare". Sau: "Editura noastra este axata pe un alt gen de literatura. [Eventual aici pot urma niste aprecieri pozitiv punctuale la adresa cartii.] Speram ca o alta editura sa fructifice opera dvs. Va uram succes si asteptam si alte lucrari. In speranta unei frumoase colaborari, cu stima . ".

In conversatia cu cineva, vom fi atenti la felul cum spune, nu la ceea ce spune.

Sa tinem cont de informatiile involunare pe care ni le transmite vorbirea interlocutorului, privind emotiile sale de afectiune, amuzament, admiratie, dezgust, teama, rusine.

Daca interlocutorul face mai multe greseli de exprimare, se bilbiie, repeta cuvinte, inseamna ca este furios sau ingrijorat.

Cand emite mai multi de "iii", "aaa" decat de obicei, deducem ca nu este sigur de ceea ce spune sau are indoieli ca il vom crede.

Tacerea celuilalt in timpul unei conversatii ne poate "spune" foarte multe despre el: se gandeste intens la ceva, este sau nu este de acord cu noi, ne incurajeaza sa continuam, se simte vinovat, nu intelege despre ce vorbim, ne sfideaza ori poate ne ignora, nu-l intereseaza ceea ce vorbim.

Mesajele implicite ale limbajului corporal sau nonverbal: Personalitatea are dimensiuni expresive, aspecte prin care se dezvaluie in prezenta altuia. Noi transmitem informatii si cand nu ne propunem acest lucru, atat prin acte, cat si prin infatisare.

Informatiile corporale se transmit prin semne de doua categorii:

1. statice (infatisarea, aparenta):

structura corpului, fizionomia;

riduri, cicatrici;

imbracaminte, machiaj, accesorii vestimentare;

2. de miscare:

mimica (expresiile fetei in miscare, privirea);

pantomima: gesturi si miscari - miscarile bratelor, umerilor, schimbarile posturii, miscarile capului si ale gatului, maniera de a se face prezent, de a face un lucru oarecare, de a se misca;

Ce aflam din diferite indicii nonverbale:

A) Expresia faciala. Fizionomia reprezinta trasaturile faciale asa cum au fost ele modelate de factorii innascuti si trasaturile musculare dobandite prin trairea repetata a unor emotii.

Mimica este insa fizionomia in miscare, expresia prin excelenta : privirea - deschisa sau evitanta, fixa sau mobila- zambetul - miscarea sprancenelor, etc.

Putem recunoaste usor sapte grupuri principale de emotii: fericirea, surpriza, teama, tristetea, furia, curiozitatea si dezgustul/dispretul. La acestea am putea adauga si al optulea grup, rusinea.

Daca interlocutorul afiseaza o emotie mai mult de cateva fractiuni de secunda, il putem ssuspecta de nesinceritate. Durata afisarii emotiei este extrem de scurta.

Unele persoane nu pot sa-si exprime emotiile, afisand altele. Altii nu-si modifica deloc expresia. Ambele situatii sunt incomode pentru interlocutor.

B) Contactul vizual:

Orientarea si focalizarea privirii dau informatii despre gradul de apropiere resimtit de interlocutor. El poate aborda privirea oficiala, rezervata si respectuoasa, de anturaj, intre prieteni, colegi, persoane apropiate, sau intima.

Durata contactului vizual este reglata de reguli bine definite, specifice unor zone culturale largi. Durata optima a fost denumita de un sociolog "durata morala a privitului". In cultura occidentala, a noastra inclusiv, vom privi interlocutorul in ochi, dar nu mai mult de 50-60% din durata convorbirii si nu mai indelung de 5-7 secunde odata.

C) Distantele interpersonale. Cel care se apropie de noi mai mult decat cere buna cuviinta si confortul nostru psihologic (sub 50 cm) o face pentru ca:

- nu are uzul relatiilor sociale, este needucat sau insensibil la aceste aspecte;

- ne simte mai apropiat decat il simtim noi sau decat este cazul;

- vrea sa ne intimideze si sa ne dezarmeze psihologic. Nu trebuie sa lasam interlocutorul sa se apropie de noi, invadandu-ne spatiul personal, mai mult decat simtim ca-i putem permite. Altminteri ne vom simti intimidati si dominati si vom face concesii pe care ulterior le vom regreta.

Se deosebesc patru tipuri de distante spatiale in comunicare :

- Distanta intima (maximum 15-40 cm) -  este distanta la care vocea are un rol minor si in care acceptam numai persoanele foarte apropriate: parteneri, parinti, frati.

- Distanta personala (45 - 75 cm pana la maxim 125 cm) - este distanta in care vocea este familiara, normala  si in care acceptam persoanele familiare noua : prieteni, colegi, cunoscuti.

- Distanta sociala - cuprinsa intre 125 si  210 cm - distanta pe care o impunem in schimburile sociale cu persoanele noi pe care le cunostem; vocea este plina, distincta, mai intensa.

- Distanta publica - pana la 7,50 m - este spatiul in care acceptam orice persoana necunoscuta ; discursurile sunt formalizate, gesturile sunt stereotipe.

D) Alte gesturi si combinatii de gesturi:

Gesturi de sinceritate - etalarea palmelor, ridicarea usoara a sprancenelor si a umerilor.

Ascunderea minciunii - ascunderea palmelor prin ducerea mainilor la spate sau in buzunare, ridicarea mainii spre fata, la nivelul gurii, gestul de largire a gulerului devenit, incomod datorita senzatiei bruste de caldura, frecarea ochiului si semne rapide, perceptiile doar de un ochi atent si/sau exersat: o clipire a pleoapelor, contractia unui muschi facial si o transpiratie brusca.

Emotiile de timiditate, teama sau atitudinea de respingere, nemultumire fata de dvs., dezacord cu ceea ce spuneti se tradeaza prin gesturi defensive. Acestea constau in ascunderea simbolica a trupului in spatele a ceva, paravan care poate fi: un brat care se prinde cu cotul celuilalt brat, bratele incrucisate la piept si, in general, aducerea mainilor in fata cu orice pretext inconstient: tinerea la piept a posetei, a unei carti, a unui buchet de flori, manipularea pixului de catre subalternul luat la intrebari sau studentul examinat, verificarea butonilor de la manseta de catre barbatul stanjenit de ochii atintiti asupra lui sau pur si simplu incrucisarea picioarelor sau doar a gleznelor, sezand sau in picioare.

Mainile inclestate indica frustrare sau ostilitate.

Mainile in pozitie de coif - siguranta, momentul adoptarii unei decizii, incredere in fortele proprii.

Degetul aratator intins - amenintare, agresivitate si enervare.

Plictiseala si nemultumirea, dorinta de a incheia discutia sunt exprimate prin sprijinirea obrazului sau barbiei in palma sau prin gestul "culegatorului de scame" imaginare.

Palma in sus - supunere, in jos - dominare, reflectate chiar si in strangerea de mana din aceste pozitii.

Stergerea lentilelor, scoaterea si punerea repetata a ochelarilor indica nevoia de timp pentru a da un raspuns.

Mesajele altor forme de comunicare.

Tacerea reprezinta comunicarea informatiilor despre tine, intentiile, trairile tale chiar si atunci cand refuzi sa faci acest lucru, cand nu rostesti nici un cuvant sau te inchizi in tine.

Exista mai multe tipuri de tacere: taceri-nedumeriri, taceri-vinovatii, taceri-proteste, taceri-aprobari, taceri laborioase, taceri-provocatoare, taceri indiferente, taceri obositoare, taceri stimulative, taceri-condamnari, taceri-pedeapsa, taceri obraznice, etc.

Blocajul comunicational. Blocajul psihic

Fenomene ce pot perturba comunicare:

a) blocajul - intreruperea completa a procesului comunicational din cauze fizice, materiale sau cauze psihologice (persoana inabordabila)

b) bruiajul - perturabarea partiala si tranzitorie din cauze fizice, materiale (sursa de zgomot) sau alte cauze psihologice. La receptor informatia ajunge partial sau chiar modificata. In aceste cazuri apare nevoia de interpretare si implicit modificarea semnificatiei initiale a mesajului.

Factorii care blocheaza comunicarea sunt cauze externe individului, factori de mediu, unele procese psihice, comportamentele neadecvate si o serie de factori de personalitate, ca:

diferentele culturale;

distorsiunea mesajului in cursul transmiterii in lant;

neintelegerea mesajului;

participarea formala la discutie;

ignoranta interlocutorului;

emotiile-soc;

timiditatea.

Blocaje comunicationale

Autoritatea

Autoritatea este un raport intre puterea legitima, recunoscuta, acceptata, care atrage dupa sine supunere, si dreptul unor persoane (si institutii) de a comanda, aproba, permite si exercita influente asupra altor persoane ori grupuri umane. Se disting trei forme principale de autoritate:

formal-legala, bazata pe legitimitatea celor care detin autoritatea;

functionala, bazata pe competenta profesionala, inteligenta si contacte sociale, pe experienta individuala;

individuala, bazata pe calitati personale ce caracterizeaza liderul real.

Controlul comunicational - variabila psihosociala a comunicarii

Efectele interactiunii dintre procesul de comunicare si variabilele comunicationale pot fi grupate in trei categorii:

1. rezultate cognitive (modificari de opinii, mentalitati, reprezentari etc.);
2. rezultate afective (modificari de dispozitii, atitudini, dezvoltarea de sentimente etc.);
3. rezultate pragmatice, cu finalitate controlativ-comportamentala (reactii specifice de raspuns, depasirea starilor de conflict cognitiv, de interese, prin acte de cooperare si schimbari in actiunile de participare, decizie etc.).

Studiu de caz.

Chestionare.

Sunteti o persoana controlata?

Situatiile cu care ne confruntam sunt adesea socante, derutante, tulburatoare. Va puteti stapani usor nervii in astfel de contexte?Echilibrul afectiv este o calitate importanta a oricarei persoane, expresia unei exceptionale trasaturi de caracter.

Instructiuni

Marcati raspunsul pe care l-ati ales pentru fiecare din intrebarile de mai jos (alegeti numai un singur raspuns la o intrebare)

in timpul unei intruniri intre prieteni se intampla sa conversati cu o persoana care are idei opuse fata de dv. Ce ii veti spune?

a. Nu se poate discuta cu dv., n-ar servi la nimic

b. Eu nu sint de acord, dupa mine

c. Va respect ideile, dar

Va gasiti intr-un autobuz si o persoana mai corpolenta va calca pe picior. Cum veti riposta?

a. Ii veti spune: 'Fiti mai atent, ce naiba!'.

b. Nu veti comenta in nici un fel.

c. Ii veti spune: 'Va rog sa ma scuzati, dar'.

Sunteti cufundat in munca dv., in lectura unei carti pasionante sau intr-o conversatie agreabila. Deodata un grup, de copii incing un joc indracit chiar sub fereastra dv. Care va va fi reactia?

a. Va rog, copii, mergeti si jucati-va in alta parte.

b. Daca veti continua asa, o sa ies Ia voi sa va ard o mama de bataie.

c. Nu puteti tipa mai incet?

Cotarea

1. a) zero puncte; b) 10 puncte;  c) 5 puncte

2. a) zero puncte; b) 10 puncte;  c) 5 puncte

3. a) 10 puncte; b) zero puncte;  c) 5 puncte

Interpretarea rezultatelor

25 - 30 puncte: va stapaniti foarte bine nervii

10-24 puncte: autocontrolul dv. nu este perfect; va lasati uneori prada nervilor

• sub 10 puncte: cedati usor la manie, ar fi bine sa va menajati sistemul nervos.

Cum faceti fata situatiilor tensionate?

Tipul A: Nabadaiosul

Nu este de mirare faptul ca doar foarte rar va simtiti bine. Permenent sunteti sub presiune si uneori nici nu va dati seama de aceasta. Totodata nu se poate spune ca faceti parte din categoria celora care suporta bine starile de incordare. Situatiile care, in general, sunt legate de cresterea tensiunii, va dau de furca. In loc sa va gsiti echilibrul, va ambalati si mai mult, purtat de valtoarea incordarii, fara sa observati ca ceilalti s-au retras deja in sinea lor. Contrar aparentelor, va temeti de relatiile interumane. Lasati-i pe ceilalti sa se apropie mai mult de dumneavoastra.

Tipul B : Infranatul

Va folositi intreaga energie pentru a inabusi orice situatie generatoare de tensiune. Urmare acestei rezistente inconstiente, este lipsa initiativei si aparitia plictiselii. Lasati impresia unei persoane linistite, distante, impasibile. Dar aceasta nu se datoreaza unui echilibru interior. Evident, trebuie sa va aparati de tot ceea ce v-ar putea produce enervare, fapt ce conduce la un tonus scazut, la irosirea vivacitatii. Astfel, se instaleaza o stare de apatie, de inertie*, careia ii faceti fata doar cu mare efort. Descoperiti, de ce trebuie sa inabusiti inca din fasa, chiar si starile de incordare placuta.

Gasind raspunsul la aceasta intrebare veti reusi sa va ridicati calitatea vietii.

Tipul C: Invartitul**

Faceti parte din categoria acelor oameni care traiesc intens starile tensionate. De fapt sunteti un tip dat naibii.*** Cand ati luat viteza nu va mai opreste nimeni. Sunteti plin de verva si pierdeti adeseori din vedere, ca prin comportamentul dumneavoastra cam intindeti coarda. Cei din jur devin in acest caz publicul. O relatie adevarata cu dumneavoastra, in aceste circumstante nu este deloc usor de stabilit. Chiar daca nu vreti sa recunoasteti, sunteti prea volubil, pentru ca cineva sa se poata apropia de dumneavoastra. Nu v-ar strica, din cand in cand putina relaxare.

Realizarea Comunicarii

LIMBAJ VERBAL

10 %

Limbaj oral - Limbaj scris

- efecte verbomotorii - efecte ale vocii - alegerea cuvintelor, frazelor,  a efectelor de sonorizare a acestora, operarea cu dublu sens a cuvintelor

- ritm - debit

- intensitate - timbru - tonalitate

LIMBAJ

PARAVERBAL

- hartie utilizata - format - culoare - ilustratii - punere in pagina

30%

- statice - de miscare

- structura corpului - fizionomie - imbracaminte - accesorii vestimentare - machiaj

- mimica (expresia fetei in miscare) - pantomima

LIMBAJ CORPORAL

(informatii corporale)

- gesturi - postura - atitudine

60%

Din totalul sentimentelor transmise de o persoana :

• 7% se transmit prin intermediul cuvintelor
• 38% se transmit prin tonul vorbirii
• 55% se transmit prin expresia fetei si postura

Comunicare / Ascultare activa

- verbal - nonverbal

• Receptorul este pregatit sa asculte si   

transmite acest lucru interlocutorului

- mentine contact vizual - incuviinteaza continuarea mesajului - manifesta interes - confirma intelegerea mesajului - mentina o pozitie deschisa

• Receptorul

- pune intrebari pentru a-si confirma intelegerea corecta a mesajului - nu intrerupe interlocutorul decat atunci cand acest lucru este posibil

• Receptorul

- evita distragerile - se centreaza pe continut - cantareste faptele evidente - nu judeca si nu evalueaza pana nu intelege in   totalitate - asculta  vorbitorul - asculta tonalitatea vocii - este atent la ritmul respiratiei acestuia

• Receptorul

Intelegerea unui mesaj presupune potrivirea informatiei primite in tiparele mentale existente

Ce doresti sa imi comunici    Mesaj initial

Ce imi spui de fapt

Ce inteleg eu

Ce retin eu

Ce accept eu

Ce am inteles eu ca doreai sa imi comunici   Mesaj final

Fenomene care pot intrerupe/perturba comunicarea

cauze externe - comportamente neadecvate - factori de personalitate

- diferente culturale - distorsiunea mesajului in cursul transmisiunii in lant - neintelegerea mesajului

- ambiguitatea - intreruperea actului de ascultare - neatentia - ignoranta - dialogul surzilor - lipsa de respect, de simpatie sau indiferenta fata de vorbitor - refuzul explicit - critica, insulta, ironia, interogarea, diagnosticarea

a) Blocajul

- emotiile - soc - timiditatea

b)    Bruiajul

c) Filtrarea informatiei

d)    Distorsionarea informatiei

Cateva principii si atitudini pentru prevenirea si rezolvarea conflictului prin dialog

1. Acceptiunea comunicarii: in comunicare participa doi interlocutori.

2. Prezentarea preocuparilor cuiva este diferita de rezolvarea unei probleme: nu se formuleaza intr-o singura fraza doua lucruri distincte - problema si solutia dorita.

3. Vointa de a comunica si de a comunica bine.

4. Alegerea momentului potrivit.

5. Toleranta bilaterala:

- Asteptari realiste fata de comunicare, care nu rezolva conflictele.   

- Dreptul fiecaruia la probleme si la exprimarea lor.

- Dreptul la reactia emotionala spontana.

- Dreptul la inconsecventa.

Exprimarea clara.

Evitarea atacului la persoana.

8. Interactivitatea dialogului, prin feedback bilateral si ajutor reciproc: vorbitorul trebuie sa si asculte, iar ascultatorul sa si comunice; oamenii trebuie sa se ajute sa comunice.

Dispozitii privind atitudinea personalului de bord

Atitudine specifica soferului profesionist cu simt de raspundere pentru persoanele transportate.

Oamenii sunt nemultumiti in primul rand de atitudinea in trafic a soferilor. Conduc violent, nu au treaba cu limitele de viteza.

Soferii si vatmanii deranjeaza cel mai mult prin modul in care se comporta in trafic.

De multe ori calatoria cu mijloacele de transport in comun in Timisoara poate fi comparata cu o tura intr-un carusel. Accelerari bruste, frane ametitoare, manevre care te arunca dintr-o parte in alta a autobuzului daca acesta nu e foarte aglomerat.

Mult calm in trafic, fara implicari emotionale privitoare la neregulile provocate de alti participanti la trafic: sunt interzise claxonarea, injuriile, semne obscene etc.

Mentinerea unei distante suficiente fata de cel din fata, se va respecta limita de viteza admisa, multa atentie la intersectiile aglomerate.

Opririle intre statii pentru urcarea sau coborarea calatorilor este strict interzisa.

Atentie deosebita la inchiderea usilor si la plecarile din statie, soferul se va asigura ca toti calatorii sa fie indepartati de autovehicul.

Potrivit contractului de munca, soferii regiei trebuie sa conduca preventiv si sa incerce, pe cat posibil, sa evite conflictele.

Soferul din Romania este celebru pentru nervozitate, lipsa de respect fata de autoritatile din domeniu, fata de ceilalti participanti la trafic, de lege.

Un sofer bun se vede dupa cum relationeaza cu ceilalti si cata cosideratie are pentru timpul si viata altora.

Un sofer civilizat respecta legea. Gandeste-te ca risti viata ta sau a altora de cate ori esti Zorro.

Nu te costa nimic sa te comporti ca un domn.

Respecta-i pe cei din jur, nu e nevoie de inca un mitocan pe sosele!

A gresit vreun sofer in fata ta? Nu claxona si lasa injuraturile pe alta data. Iarta neglijenta altora si stangaciile, pentru ca orice sofer are zile proaste sau "unghiuri moarte". Semnalizeaza daca este necesar si abtine-te de la a sparge mutra celui care te-a incurcat in trafic.

De fiecare data cand urcam la volan ar trebui sa ne amintim ca nu suntem singuri in trafic si ca o gresala "neimportanta pentru noi poate costa pe cineva viata". Se poate circula si incercand sa fim "nemti" in trafic, iar satisfactia de a fi fost un "domn" justifica efortul.

"Omul-sofer", aceasta entitate moderna, este si ramane pe mai departe dator, mult si bine, fata de propriul  "ego" dar, mai ales, fata de ceilalti membrii ai comunitatii in mijlocul careia el traieste si se afirma in calitatea de conducator de autovehicul!

Problema esentiala a omului-sofer este una de raportare! A atitudinii si manifestarii omului aflat la volan.

Vom folosi intotdeauna pronumele personal de politete ' dumneavoastra ' in loc de ' mata ' , ' dumneata ' sau ' tu ', chiar daca ne adresam unui om mai modest imbracat. Din pacate , la noi o calatorie cu mijloacele de transport in comun este un calvar tocmai din cauza lipsei de maniere a calatorilor.  Insusirea regulilor de buna purtare pe care le-am amintit ar elimina vesnicele discutii la care asistam zilnic fara voia noastra.

Nerespectarea normelor de politete in societate se pedepseste ,cum am vazut,cu excluderea noastra treptata din medii pe care le-am frecventat altadata cu placere.Nerespectarea normelor de politete pe sosea se poate platesti cu viata!
Din exemplele date putem deduce ca in acest domeniu , mai mult decit in oricare altul , rigorile legii coincid cu rigorile politetii. Mai mult decit atit , legea nu se poate referi la infinitatea de situatii ce apar cind suntem la volan , punindu-ne viata in pericol.

Un sofer experimentat va va spune ca din vina lui nu poate avea loc nici un accident , dar de fiecare data cind pleaca la drum o face cu teama. Ea ii este provocata de 'fantezia' si de lipsa de responsabilitate cu care conduc

Fii atent la toate detaliile tehnice si nu circula daca anumite facilitati importante nu sunt functionale.

Spala masina periodic si nu neglija reviziile.

Referitor la comportamentul unor coducatori auto si de tramvai, care nu respecta Codul Rutier, fiind surprinsi vorbind la telefonul mobil, fapt care reprezinta contraventie, urmand a se stabili masurile ce trebuie luate conform Regulamentului Intern RATT si Codul Muncii.

Pe scaunul soferului, in cabina de conducere sunt strict interzise: convorbirile telefonice, fumatul, mancatul sau orice alta activitate care distrage atentia conducatorului si poate provoca grave accidente.

In cazul blocarii liniilor din varii motive, se va evita circularea in coloana a mijloacelor de transport succesive si inducerea astfel, a unor intervale lungi de asteptare in statii, mijloacele de transport venind si plecand impreuna.

Se cere multa amabilitate la eventualele solicitari de informatii din partea calatorilor.

Obligatia noastra este sa-i antrenam pe cei prezenti in discutii agreabile, accesibile tuturor.
. Trebuie sa fii intotdeauna atent la ceea ce spui, astfel incit sa nu-ti pui interlocutorul in inferioritate , chiar daca esti mai instruit sau mai informat decit el.
. Sa respecti opiniia celuilalt, chiar daca difera de a ta deorece s-ar putea sa fie intemeiata.
. Nimic nu te impiedica sa-ti sustii ideea in cadrul dialogului creat. Fa-o fara a-ti jigni interlocutorul.
. Daca nivelul conversatiei ne depaseste, nu deschidem gura; cel putin nu riscam sa ne facem de ris!
. Cind tusesti, stranuti sau casti este obligatoriu sa duci mina la gura.

. Limbajul este singurul mijloc de comunicare. Sa facem in asa fel incit sa fim

intelesi de toata lumea.