QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate comunicare

Campanie relatii publice - promovarea turismului in sibiu








CAMPANIE RELATII PUBLICE



PROMOVAREA TURISMULUI IN SIBIU





Cuprins:


Definirea problemei

Analiza de piata

Analiza SWOT a judetului Sibiu  

Stabilirea obiectivelor

Forme de turism practicate

Stabilirea publicului tinta

Stabilirea temei centrale

.Sibiu- Folclor, Cultura, Arhitectura

Sloganul campaniei

Bugeltul campaniei

Alegerea tehnicilor si canalelor de comunicare

Evaluarea campaniei










Prin intermediul acestui proiect vom derula o campanie de promovare turistica a Sibiului.Aceasta campanie are ca scop constientizarea turistilor cu privire la potentialul acestei zone pentru petrecerea vacantelor,a concediilor. Sibiul este primul oras din Romania care a reusit, in 2007, cu sprijinul Luxemburgului, sa obtina statutul de Capitala Culturala Europeana.

Marcat de paralele 45'30' si 46'17' latitudine nordics si de meridianele 23'54' si 24'57', judetul Sibiu este asezat in centrul Romaniei, in partea de sud a Transilvaniei. Pe teritoriul sau, langa orasul Agnita este situat centrul geografic al tarii


DEFINIREA PROBLEMEI


Probleme critice care influenteaza asupra activitatii turistice:

Lipsa unei marci turistice;

Raportul dintre pretul produselor turistice si calitatea serviciilor prestate;

Lipsa unei politici eficiente de promovare a Sibiului;

Lipsa centrelor de informare si promovare a Sibiului;

Preocupari reduse in dezvoltarea micilor mestesuguri artizanale si a retelei de distributie de produse artizanale specifice;

Situatia infrastructurii rutiere si de comunicatie.

Din punct de vedere rutier, prin Sibiu trec drumurile europene E68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj Napoca - Sibiu - Pitesti - Bucuresti) dar si drumurile nationale DN 1 (Bucuresti - Brasov - Sibiu - Cluj Napoca - Oradea) si DN 7 (Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Arad).De asemenea, de aici pleaca spre Medias - Sighisoara - Tg. Mures)In ceea ce priveste transportul feroviar, magistralele Bucuresti - Pitesti - Rm. Valcea si Bucuresti - Brasov - Fagaras se reunesc la Sibiu pentru a se indrepta spre vest (Deva - Arad) respectiv nord - vest (Copsa Mica - Cluj Napoca - Oradea). De mentionat ca, din Sibiu exista legaturi directe cu Budapesta - Viena si Bucuresti - Sofia.


Cel mai rapid mijloc de transport pentru a ajunge in stravechiul Hermannstadt il

reprezinta cel aerian. Sibiul dispune de un aeroport international modern (situat la doar 5 km de centru, spre Sebes - Alba) conectat direct cu mai multe orase europene din Germania, Franta, Italia, Austria, Republica Moldova, Ucraina. Linia aeriana nationala ofera curse spre Bucuresti, Munchen si Viena iar o alta particulara, cea mai importanta din Transilvania, asigura curse zilnice spre Germania (Munchen), Italia (Bergamo, Treviso), Republica Moldova, Ucraina si de trei ori pe saptamana in alte trei orase

italiene (Roma, Verona, Bologna) respectiv Germania (Stuttgart) si capitala Frantei, Paris


ANALIZA DE PIATA


Concurenta pe piata turistica este foarte mare  datorita zonelor dezvoltate din alte tari ,dar mai ales ofertelor. Ca in fiecare an, punctul forte al vacantelor in strainatate este reprezentat de preturile competitive, in unele cazuri pe picior de egalitate cu cele din tara, daca nu chiar mai acceptabile.

Conform reprezentantilor agentiilor de turism, romanii isi aleg pentru perioada sarbatorilor excursii in Praga, Budapesta sau Viena. Vacantele in tara, in nordul Bucovinei sau pe Valea Prahovei sunt puse pe locul doi. 'Numarul celor care opteaza pentru un sejur in exterior este mai ridicat. Un Craciun , cu doua nopti cazare la Budapesta si trei la Praga, cu mic dejun inclus, ajunge la 220 Euro, in timp ce in Bucovina ajunge 14-15 milioane lei', a explicat Bebe Romantov, patronul agentiei de turism Net Turism. Si Austria se situeaza printre primele optiuni al romanilor, alegerea fiind motivata de sezonul de iarna, partiile din aceasta tara fiind cele mai cautate. De exemplu, o oferta de sarbatoare in Austria, la Salzburg, care include sase nopti de cazare, cu mic dejun si cina, cu sauna, poate ajunge la un cost total sub cel al unei excursii(180-1.220 Euro de persoana) la un hotel de pe Valea Prahovei, unde se ajunge si la 800 Euro de persoana.

. Totusi, cei care sunt mai traditionali si prefera un Craciun cu iz romanesc, unde traditiile inca se mai mentin, au ales nordul Moldovei. Ofertele de sarbatoare pornesc anul acesta pentru o persoana de la o suta lei si pretul creste in functie de conditii, adica la pensiuni de doua sau trei si patru margarete. La o pensiune de patru margarete, unde se va servi si masa de revelion, pretul este de 350 lei de persoana pe zi. Cei mai inventivi ofera si programe de colinde, plimbari cu saniile trase de cai, dar si focuri de tabara.


ANALIZA SWOT a turismului din judetul Sibiu


In cadrul sistemelor sociale si economice  intelegerea fenomenelor, previziunea si reactia la mediul extern, concomitent cu receptivitatea fata de actiunile si de capacitatea de a proiecta strategiile si procesele organizationale, se poate realiza printr-o investigatie bazata pe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adica puncte tari (atuuri), puncte slabe (carente, slabiciuni, deficiente), oportunitati si riscuri.

Ca urmare a efectuarii unei analize SWOT a activitatii turismului din judetul Sibiu, s-au identificat urmatoarele:


1. Cadrul natural

Puncte tari

Puncte slabe

Pozitia geografica - peisaje naturale atractive;

Relief foarte variat - o zona naturala deosebita;

Flora, fauna diverse;

Resurse naturale bogate -Ocna Sibiului;

Ecosistem, rezervatii naturale - Parcul Natural - Golul Alpin al Muntilor Fagaras, Rezervatia Naturala Lacul si Golul Alpin Balea;

Existenta arealelor turistice (zone) deosebite- Parcul Natural Cindrel

Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toata perioada anului -ski,drumetii,echitatie,inot,diverse activitati mestesugaresti.

Slaba dezvoltare a mudui de promovare a obiectivelor turistice;

Slaba pregatire a personalului din unitatile de cazare;


Oportunitati

Riscuri

Dezvoltarea unor noi statiuni turistice:Promovarea unor rezervatii naturale precum Rezervatia Naturala Suvara Sasilor, Rezervatia Faunistica Arpasel, Calcarele eocene de la Turnu Rosu;



Incurajarea dezvoltarii unor noi forme de turism,de exemplu turism de aventura - Transfagarasean-raliu sau concursuri de foto vanatoare.

Conditiile meteo aspre (verile reci si ploioase, iernile geroase cu precipitatii abundente);

Caderi de stanci (Valea Oltului-Caineni mici,Boita;Transfagarasean);


2. Potentialul turistic

Puncte tari

Puncte slabe

Existenta parcurilor naturale - Parcul Natural Cindrel,,rezervatiilor naturale - Rezervatia Naturala Iezerele Cindrelului si a monumentelor naturale - Masa Jidovului, La Grumazi si Pintenii din Coasta Jinei,;

Existenta muzeelor - Muzeul Astra

Existenta caselor memoriale-Casa memoriala Emil Cioran si Casa memoriala Octavian Goga;

Slaba promovare a potentialului turistic;


Oportunitati

Riscuri

Realizarea unui traseu turistic intre primcipalele monumente naturale,rezervatii si parcuri naturale

Restaurarea monumentelor istorice si refacerea unor obiective turistice de mare interes

Promovarea agroturismului.

Lipsa finantarii;

Prezenta terenurilor accidentate care ingreuneaza accesul in unele zone de interes.


3. Infrastructura

Puncte tari

Puncte slabe

Drumuri rutiere - DN 1,DN7,DN7C (Transfagaraseanul),E81,E81.

Feroviare - Orient Expres

Aeroportul Sibiu,

Telecomunicatii;

Retea de utilitati-in orase.


Lipsa indicatoarelor rutiere;

Reteaua de utilitati slab dezvoltata in mediul rural,

infrastructura pentru drumetii nesemnalizata,neimbunatatita

slaba dezvoltare a infrastructurii turistice

Oportunitati

Riscuri

Modernizarea infrastructurii aeriene-mai multe piste de aterizare;

Modernizarea, extinderea si refacerea infrastructurii de transport rutier;

Pe DN7C-organizarea de raliuri

Lipasa finanatarii;

Slaba implicare a autoritatilor locale;

4. Mediul

Puncte tari

Puncte slabe

existenta resurselor necesare de apa potabila

existenta unei agentii pt protejarea mediului.

poluare scazuta a aerului in judet, datorita inchiderii/ retehnologizarii unor agenti poluatori;

utilizarea la scara redusa a pesticidelor si ingrasamintelor chimice, cu efecte favorabile asupra dezvoltarii unei agriculturi ecologice;

Slaba poluare,mai ales in rezervatiile naturale unde calitatea aerului este foarte buna.



Poluarea atmosferica si nivel crescut de zgomot in localitatile urbane, datorita traficului rutier;

Inexistenta sistemelor centralizate de alimentare cu apa in mediul rural si gradul de uzura avansat al retelelor de distributie apa potabila din zonele rurale

Colectarea neselectiva a deseurilor si lipsa sistemelor de colectare a acestora in zonele rurale;

Cresterea gradului de eroziune a solului datorita posibilitatilor reduse de efectuare a lucrarilor de imbunatatiri funciare.

Oportunitati

Riscuri

Existenta unor programe cu cofinantare internationala orientate direct pentru protectia mediului si a naturii (LIFE, ECOLINKS, REC, GEF si altele);

Dezvoltarea parteneriatelor in vederea derularii proiectelor de mediu;

Posibilitatea finantarii/cofinantarii de la Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare de mediu;

Posibilitatea accesarii unor fonduri europene in vederea scaderii gradului de poluare.

Scaderea gradului de defrisare.

Dezvoltarea modului de colectare a gunoiului.

Fonduri insuficiente destinate protectiei mediului;

Continuarea defrisarilor necontrolate cu efecte asupra poluarii aerului, eroziunii solului;

Depozitarea necontrolata a deseurilor in mediul rural;

Existenta unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii) si lipsa hartilor de risc a localitatilor.

5. Mediul de afaceri

Puncte tari

Puncte slabe

Existenta unitatilor de cazare ,acestea realizand venituri ridicate si contribuie cu fonduri la bugetul de stat;

Mediul culinar;

Agroturismul;


Mediul fiscal si legislativ instabil;

Lipsa comunicarii si a colaboratii intre institutiile staului cu societatile comerciale.

Oportunitati

Riscuri

Crearea unor centre de afaceri;

Crearea locurilor de munca;

Dezvoltarea agroturismului

Dezvoltatea industriei textile (portul)


Modificarile legislative repetate (inclusiv cele fiscale);

Blocajele financiare care se produc periodic;

6. Dezvoltarea rurala

Puncte tari

Puncte slabe



Productia agricola;

Productia silvica;

Existenta centrelor de recoltare si valorificare a fructelor de padure, a ciupercilor.

Industria culinara

Agroturismul

Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente avand un grad de uzura avansat si nu sunt performante.

Nu exista piata de desfacere pt produsele culinare;


Oportunitati

Riscuri

Crearea unei piete de desfacere

Accesarea fondurilor europene

Valorificarea potentialului silvic si cinegetic de care dispune judetul.

Mediul legislativ instabil

Importul-factor de risc

Normele UE


7. Resurse umane

Puncte tari

Puncte slabe

Ponderea populatiei tinere;

Scoala de arte si meserii;

Ospitalitatea traditionala a proprietarilor si a personalului care desfasoara activitati in domeniul turismului;

Educatia


Lipsa centrelor de instruire-consiliere

Lipsa activitatilor practice din programele scolare.

Lipsa resurselor financiare

Somaj


Oportunitati

Riscuri

Introducerea activitatilor practice in cadrul programelor scolare

Schimburi de experienta

Crearea de locuri de munca

Cursuri de perfectionare

Migratia fortei de munca calificate spre alte zone sau alte state.

Mediul legislativ instabil



STABILIREA OBIECTIVELOR
-cresterea numarului de vizitatori

-dezvoltarea infrastructurii si modernizarea cailor de acces

-identificarea zonei de atractie maxima
-promovarea obiectivelor turistice

-imbunatatirea permanenta a serviciilor turistice

-dezvoltarea agroturismului;


Forme de turism practicate:

- cultural (religios);

- agroturismul;

- de tranzit;

- pentru vanatoare si pescuit;

- pentru echitatie;

- pentru sporturi de iarna;

- de congrese si reuniuni;

- de recreere, odihna si agrement;

- ecoturism;



'Capitala culturala' ne-a dus intr-un top care ne face cinste

Sibiul apare in topul celor mai vizitate orase pentru turismul cultural, devansand locatii mult mai sonore, ca Bruxelles, Stockholm, Liverpool si Copenhaga. Topul este dominat in continuare de capitala Italiei, Roma.

Unul dintre cele mai vechi portaluri de stiri de calatorie din lume, Travel Daily News, a dat marti publicitatii un top al celor mai vizitate orase pentru turismul cultural. Sibiul figureaza pe un onorant loc 19, intr-un clasament in care primele 5 locuri sunt ocupate, in ordine, de Roma, Paris, Florenta, Atena si Londra.
Clasamentul a fost realizat pe baza unui sondaj efectuat in 8 tari, iar cifrele arata o crestere a turismului cultural, de la 17% in urma cu 10 ani, la 31%, in 2007.
Parisul si Roma si-au consolidat pozitiile in top, fiind declarate de majoritatea respondentilor destinatii culturale favorite. Potrivit portalului de calatorie, 'Sibiu, din Romania, a cunoscut o crestere a notorietatii datorita statutului de Capitala Culturala Europeana 2007'. Niciun alt oras din Romania nu mai figureaza in top.


Satele din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, portul popular plin de farmec,arhitectura, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile pastrate din generatie in generatie.Relieful este variat, caracterizat de vaile adanci si suprafetele plane ale muntilor Cibinului, ce contrasteaza cu culmile inalte ale Fagarasului.
Clima este continentala, mai rece decat media pe tara.
Altitudine cca. 600m.
Orasul Sibiu dispune de aeroport international.Verdeata, liniste si ambianta in mijlocul naturii , atmosfera ideala pentru a se odihni si reface in familie sau cu prietenii.

Orasul Sibiu este mentionat in documente incapand cu secolul al XII-lea, pastrand urme ale asezarii romane Cedonia. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intraga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, orasul Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia sa urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale.

Klaus Johannis este convins ca succesul turistic de care Sibiul s-a bucurat in 2007 se poate repeta si anul acesta. Primarul Sibiului a declarat, intr-o conferinta de presa, ca a primit semnale pozitive in acest sens, atat de la tour-operatorii din tara dar si de la cei din strainatate.Pentru a veni in sprijinul agentiilor de turism, Primaria Sibiu a pregatit o varietate de materiale informative si de promovare: tiparituri, colectii de vederi, cd-uri si pliante cu structurile de cazare, alimentatie si agrement din judetul Sibiu.

"Noi incercam o diagnosticare a turismului din Sibiu pentru a putea gasi cele mai eficiente metode de a ne promova. Sibiul ramane o destinatie turistica de prim interes mai ales datorita succesului de care s-a bucurat programul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007", Klaus Johannis.


STABILIREA PUBICULUI TINTA


Publicul tinta este alcatuit atat din turisti romani, cat si de turisti veniti din intreaga lume. Publicul vizat este reprezentat atat de persoane de sex masculin, cat si feminin, de orice categorie de varsta (atat copii, cat si persoane adulte), cu studii si venituri medii si mari, atat din mediul urban, dar si din cel rural.

Majoritatea celor care vin sa viziteze atractiile Sibiului sunt pasionati de tursim, calatorii, cultura, istorie, arhitectura, arta si de frumusetile naturii.

De asemenea turistii cauta de cele mai multe ori aici aer curat, odihna, sporturi de iarna, vanatoare si pescuit.



STABILIREA TEMEI CENTRALE


Tema centrala a campaniei se axeaza pe promovarea diverselor atractii turistice sibiene.

Judetul Sibiu - Obiective turistice in Sibiu

Muntii acoperiti de paduri de foioase si conifere si dealuri acoperite de fanete si livezi, campii, rauri, lacuri cu ape proaspete si lacuri sarate - toate aceste daruri sunt date de natura acestui judet situat in partea sudica a Transilvaniei.

Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de rezervatiile naturale de mare valoare stiintifica si turistica:

Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului Lacul este situat in Parcul Public al orasului Ocna Sibiului, in imediata apropiere a statiei CFR, de-a lungul timpului fiind cunoscut si sub numele de 'Lacul Lemnelor' sau 'Lacul Francisc'.Lacul s-a format pe locul fostei saline Francisc inchisa si abandonata din anul 1775. Prin prabusirea tavanului salinei s-a creat un crater care in timp a acumulat apa.Lacul are un diametru de 40-50 m cu o adancime maxima de 33-34 m. Concentratia sarii in apa este de 318g/l la adancime, in timp ce la suprafata atinge doar 96g/l. Fiind mai putin sarat, stratul de la suprafata permite patrunderea razelor de soare, acestea incalzind mai bine particulele de sare dense din stratul inferior. Acesta este fenomenul de heliotermie, motiv principal pentru care lacul a fost declarat rezervatie naturala.


-Depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu Monument al naturii ce cuprinde elemente de valoare paleontologica deosebite, numeroase elemente minerale, rocile sedimentare fiind alcatuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante si animale. Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de pesti, reptile, oase de crocodili si rechini.Rezervatia se gaseste in partea sud-estica a localitatii Turnu-Rosu, strabatuta de Valea Sadului, insumand o suprafata de 60 ha.




-Rezervatia Faunistica Arpasel-Aceasta se afla in centrul S ectorului glaciar central al masivului Fagaras acoperind o suprafata de 736 ha. Rezervatia faunistica Arpasel este constituita din paduri de rasinoase, iar la limita inferioara, paduri de rasinoase in amestec de foioase (fag).Din punct de vedere faunistic capra neagra constituie cea mai numeroasa specie, insa tot in acest areal se mai intalnesc rasul, lupul, jderul, cerbul, cocosul de munte si capriorul. O posibilitatea de a ajunge in rezervatie este de la calea ferata Sibiu - Brasov cu statia Arpasul de Jos. Cu automobilul se poate ajunge din E68 -Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan - trasee marcate.


-Lacul si Golul Alpin Balea-Rezervatia Naturala Lacul si Golul Alpin Balea insumeaza o suprafata de 180 ha fiind cuprinsa intre Vf. Paltinul (2399 m), Iezerul Caprei (2421 m), Vf. Vanatoarea lui Buteanu (2507 m) si Muchia ampla Buteanu-Netedu.Lacul Balea are o suprafata de 46.508 mp si adancimea de 11, 35 m fiind cel mai mare lac al masivului situat la 2034 m altitudine. Cascada Balea reprezinta cea mai spectaculoasa cadere de ape din intregul lant al Carpatilor Meridionali. Vegetatia este caracteristica climatului alpin, predominanta fiind vegetatia pasunilor. Din punct de vedere faunistic importanta de mentionat este prezenta caprei negre.Accesul se face dinspre nord, din Sibiu - Cartisoara (DN 7C) - Transfagarasan (Poarta Genistilor, Poarta Intalnirii) - Valea Balii - trasee montane marcate.

Judetul Sibiu - Turism

O zona speciala este Marginimea Sibiului cu cele 18 localitati de la poalele Muntelui Cibin, acoperind o suprafata de 200 km patrati. Locuitorii sunt cunoscuti ca pastori care pastraza obiceiurile traditionale, costumele populare si arhitectura specific romaneasca.

Printre monumentele orasului Sibiu se numara:

  • Turnul Scarilor, construit in secolul al XIII-lea
  • Piata Macelarilor
  • Muzeul Bruckenthal
  • Biserica Franciscana
  • Turnul Tamplarilor
  • Turnul Blanarilor

O alta atractie turistica o reprezinta lacurile:

  • glaciare, care s-au format in circurile glaciare din Muntii Fagarasului (Podragul, Podragel, Balea, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) si din Muntii Cindrelului (Iezerul Mare si Iezerul Mic);
  • sarate, din Statiunea Ocna Sibiului, pentru agrement si cu o exceptionala valoare terapeutica - recomandate in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afectiuni ginecologice, afectiuni ORL si traheobronsite cronice si asmatiforme, insuficiente glandulare, tulburari vasculare periferice venoase in stare de convalescenta;
  • artificiale, ca rezultat al actiunii antropice, asa cum sunt: Riura, Bradeni, Loamnes, Mandra, Sacel - folosite pentru piscicultura; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori - pentru irigatii; cele de pe raul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Raului), de pe Olt (ex. de la Scorei) - pentru hidroenergie, dar care au si valente turistice, de exemplu pentru agrement.

Sibiu - Folclor, cultura, arhitectura:

MANIFESTARI POPULARE

  • 'Ziua eroilor'; 'Ziua nationala'; 'Serbarea Rusaliilor'; 'Boul cu Sanzaiene', 'Sarbatoarea turismului'; 'Festivalul Salinelor'; 'Festivalul de datini si obiceiuri de iarna'
  • 'Ceata' - obicei de Craciun; 'Papaluga sau Paparuda' - la Inaltarea Domnului;
  • 'Fiii satului'
  • 'Buzduganul'; 'Calarasii' - de Rusalii
  • Zilele orasului Cisnadie; 'Calaretii din Cisnadioara'; Festivalul 'Ciresarii'
  • Hanzu Maria - tesatoare; 'Ceata Junilor' - de Craciun; 'Calusarii'
  • Colindatul cetelor de juni; Colindatul cetelor de juni; 'Facutul de maritat'; 'Facutul cu ceapa'; 'Furatul portitelor'; 'Ziuitul'
  • Colindele de Craciun; Plugusorul de Anul Nou; 'Butea junilor' - de sarbatorile de iarna
  • 'Boboteaza la Rasinari' - 6 ianuarie; 'Floriile' - de Florii; Echipa de calusari; Echipa de dansuri de fete; Echipa de fluierasi; Corul Caminului Cultural; 'Ziua eroilor' - 40 de zile dupa Sfintele Pasti
  • 'Carnelej' - de Boboteaza

Intalnirea junilor; Tabara de pictura la Fantanele; 'Hodaitul' - la lasarea postului mare; 'Sanzaienele - udatul fetelor' - 24 iunie; 'Prinsul verilor' - la Sf. Toader; 'Mironositele' - a doua zi de Pasti.

De un interes aparte este zona Fagaras, pe de-o parte masivul Fagaras, lacurile glaciare si relieful de stepa cu peisaje pitoresti al Tarii Lovistei.

Langa Sibiu, in satul Biertan se gaseste inscriptia 'Ego Zenovius votum poseni' (Eu, Zenovius, mi-am tinut cuvantul) care dateaza din secolul al IV-lea. Aceasta inscriptie dovedeste ca aici era o comunitate crestina si se gaseste o biserica fortificata cu patru turnuri, fiind una dintre cele mai importante biserici din Transilvania.

La aproximativ 30 km departare de Sibiu, se gaseste statiunea Paltinis. Iarna, aici este un loc ideal pentru sporturile de iarna, avand partii de schi dotate cu telecabine si teleschiuri.

In judetul Sibiu se gasesc de asemenea si alte statiuni cum ar fi Ocna Sibiului, Bazna si Miercurea Sibiului.

Transfagarasanul este cea mai celebra sosea a Romaniei, incepand in judetul Arges, in localitatea Arefu si terminandu-se in judetul Sibiu, langa localitatea Cartisoara.

Transfagarasanul este mai mult decat o simpla sosea, fiind drumul care ajunge la o altitudine de 2042 de metri, in Caldarea Glaciara Balea. Are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri. Pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri, iar cel mai lung tunel (cel de la Capra la Balea Lac) avand 887 de metri, strabate muntele Paltinul. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime.

Cele mai importante puncte de atractie turistica sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, Cetatea Poienari, Lacul glaciar Balea si Cascada Balea. Din pacate, din cauza conditiilor meteorologice, in fiecare an Transfagarasanul este deschis doar cateva luni pe an, incepand din iulie si pana in octombrie.

Sloganul campaniei

In ultimii ani, zona Sibiului a beneficiat, daca se poate spune asa, de o promovare destul de puternica atat pe plan intern cat si pe plan extern. Sibiul a inceput sa devina mult mai cunoscut in 2007 cand a devenit capitala culturala europeana.

De atunci toata lumea stie ca Sibiul este un loc frumos, cu traditii si obiceiuri ,cu rezervatii natural si cu oameni primitori dar oare acest lucru este sufficient? E ca si cum ai sti cate ceva despre un lucru pe care nu l-ai incercat, despre care nu esti convins ca exista. Nu este suficienta o recalma TV, un spot pubicitar sau o serie de pliante care sa spuna despre Sibiu doar ca este frumos sau ca oamenii sunt primitori ci este necesara o campanie prin care sa prezinti sufletul Sibiului, ca Sibiul este locul unde orcine poate imbraca porturi populare, poate invata mestesugurile traditionale specifice, poate invata sa gateasca traditional si multe alte lucruri. Si lista ar putea fi foarte lunga deoarece Sibiul este frumisetea de pe colina,


Bugetul campaniei

In urma proiectelor realizate de noi, am obtinut de la Uniunea Europeana suma de 100000 de euro pe care ii vom utilize pentru:

-30.000 de euro pentru dezvoltarea modalitatilor de reciclare a gunoaielor, precum si pentru o serie de cosuri de gunoi care urmeaza sa fie achizitionate luna aceasta

-40.000 de euro pentru sustinerea oamenilor din mediul rural(dezvoltarea agriulturii: in principal pentru imbunatatirea modului de crestere a ovinelor)

-20.000 de euro pentru imbunatatirea unor pensiuni, hoteluri(constructia mai multor pensiuni in zone cat mai retrase)

-10.000 de euro pentru campania publicitara


ALEGEREA TEHNCILOR SI A CANALELOR DE COMUNICARE DE    COMUNICARE

Tehnicile de comunicare pe care le vom utilize: mass-media, radioul. Mai exact vom  realize campanii publicitare de informare asupara obiectivelor turistice existente in Sibiu,in cadul emisiunii Romania Te Iubesc! Realizatorii vor prezenta cate un obiectiv turistic care merita sa fie vizitat in Sibiu, spoturi publicitare care sa fie difuzate la ore de maxima audienta si care sa ruleze pe panourile publicitare din zonele intens circulate.

Reclamele la radio vor fi difuzate pe: KISS FM, RADIO 21 si RADIO ZU.

Pentru campania ce se va desfasura pe internet se va creea o pagina a orasului Sibiu ,unde sa fie gasite toate informatiile despre traditii, obiceiuri, obiective turistice si alte informatii necesare atunci cand va hotarati sa visitati acest oras. Siteul va fi creat in limba romana, engleza si germane.

Sloganul campaniei va aparea pe anumite mijloace de transport in comun, insotite de paginile de internet unde se gasesc mai multe detalii cu privire la .zona turistica a Sibiului.


EVALUAREA CAMPANIEI

Evaluarea se va face dupa terminarea programului calendaristic avand rolul de a observa impactul pe care l-a avut proiectele realizate de noi pe parcursul acestui an asupra turistilor ce au participat la evenimentele noastre. Pentru a afla care este reactia turistilor la evenimentele si proiectele desfasurate de noi vom realiza chestionare si sondaje de opinie, iar in urma acestor sondaje si chestionare vom lua deciziile pentru anul calendaristic 2011- 2012.

In urma realizarii acestor chestionare si sondaje am fost multumiti sa descoperim interesul pe care l-au manifestat cei prezenti la evenimentele culturale din cadrul targurilor si expozitiilor organizate de noi. Ca urmare a succesului pe care l-au avut evenimentele desfasurate in acest an in Sibiu am inceput derularea unui nou proiect pentru obtinerea unor noi fonduri de la Uniunea Europeana. Aceste fonduri vor fii folosite pentru construirea unor noi telecabine pe Transfagarasn.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }