QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

Sensibilitatea animala la cutremurele de pamant








SENSIBILITATEA ANIMALA LA CUTREMURELE DE PAMANT

       „Furtunile subterane” au sute de mii de manifestari anual pe pamant, in mari si oceane. Adesea, de-a lungul istoriei omenirii cutremurele au produs catastrofe, pana la dislocari de munti, valuri marine de zeci de metri inaltime, scufundari de localitati si teritorii, sute de mii de morti si distrugeri de constructii, in cateva secunde. Experienta umana in privinta efectelor ample, costisitoare, tragice si neasteptate ale cutremurelor este bogata si sistematizata, astfel ca in strategia educationala mondiala s-a initiat introducerea in curriculum-ul scolar a cursului „Managementul dezastrelor”.

        Evident, istoria indelungata a acestei arii de evenimente a permis impletirea legendei cu stiinta, dar experienta instrumentata de masurare a timpurilor moderne a pus ordine si in regandirea evenimentelor „scufundate in negura timpurilor”.

       In tratatul japonez „Prevederea cutremurelor”, de T. Rukitaky (tradus in limba rusa in 1978), se descriu 157 de cutremure majore consemnate pe intreg globul. Studiul comparativ minutios vizeaza sensibilitatea diferitelor animale la iminenta fiecarui cutremur.



       Prima „bioanticipatie” consemnata vizeaza distrugerea orasului Helikos din Grecia antica, in anul 323 i.e.n.: semnalul cel mai remarcabil dat de animale a fost iesirea iepurilor si a nevastuicilor din vizuini.

       In Mesopotania antica prevestitorii au fost reptilele; in China antica au fost consemnate sase categorii de semnale la intervale putin diferite: pestii sareau pe tarm si pescarii reuseau capturi neobisnuite; albinele isi pun roiurile in locuri joase; rozatoarele migreaza masiv; pasarile canta in noapte, deci intr-un mod neobisnuit; fazanii scot tipete puternice si bruste; cainii urla de se aud de la mari distante.

       Marele cutremur din Colabria, Italia, 5 febr. 1783 a fost, la fel, semnalat de pesti, caini si gaste (gafaiau alarmate).

       La dezastrul teluric din Kamciatka, Rusia, de 8,4 grade Richter, cu 12 ore inainte, multe genuri de pasari erau intr-o neliniste de vacarm; randunelele prezentau un spectacol aerian nemaipomenit, aceasta numai pana la amiaza, cand au disparut cu totul, abandonandu-si cuiburile.

       In 1805, cutremurul din Napolitania, Italia, odata cu alerta cainilor, iepurilor, reptilelor, pestilor si pasarilor, s-au mai remarcat foarte curioase reactii la alte animale: vacile mugeau puternic; oile si caprele behaiau incercand sa scape din tarcuri; caii inhamati se opreau brusc, sforaiau si bateau din copite; pisicile, cu parul zburlit, cautau ascunzisuri; un stol mare de lacuste se grabea spre mare.

        Alte semnale memorabile au fost: pasari de mare zburand spre continent (Valparaiso, Chile, 19 nov. 1822); acelasi fenomen, tot in Chile, la Concepcion, in 29 febr. 1835, cand toti cainii au parasit oraselul apropiat Talacajano; pisicile isi transportau puii afara din casa, animalele de curte agitate fortau iesirile, randunelele, vrabiile si porumbeii intrau prin ferestrele deschise (Alma-Ata, 27 mai 1887, magnitudine 7,3 grade); soarecii parasesc casele in ajun, se agita in imprejurimi, apoi dispar (Japonia, Orasul Nobi, 28 noiembrie 1891, 7,9 grade); dezordine nestapanita in cirezile de vite (Turcia, Kars, 11 iulie 1899); acelasi fenomen, mult accentuat la cai si vaci, care se aruncau la pamant (San Francisco, 18 apr. 1906,  8,3 grade); cu 2 minute inainte de catastrofa toate albinele au parasit stupii si au revenit la 15 minute dupa cutremur (Germania, Landberg, 3 iulie 1910); haite de lupi si cohorte de ulii (China, Haican, 16 dec. 1920,  8,5 grade); vitele refuza nutreturile, caii se smulg din legaturi, cainii urlau a jale cu 15-20 minute inainte, oprindu-se brusc in timpul cutremurului (Crimeea, 12 sept. 1927); in regiunea Sanriki, Japonia, parasirea orasului de catre sobolani s-a sesizat la cutremurul din 3 martie 1933 (8,5) si localnicii maturi au prevazut evenimentul amintindu-si de 1896.

          Cutremurul din Ashabad, Turkmenia, din 5 oct. 1948, datorita magnitudinii sale neobisnuite (gradul 10) a facut obiectul a numeroase observatii, consemnari si studii. Retinem o mare diferentiere in privinta anticiparii: daca serpii si-au parasit galeriile aparand la suprafata pamantului cu o luna inainte (semn sigur al unui cutremur, sesizat de persoanele varstnice si reclamat autoritatilor), furnicile au inceput sa se mute in masa doar cu o ora, o ora si jumatate; cainii latrau alarmati chiar inainte de socuri; caii pareau turbati cu 2 ore inainte, se smulgeau din hamuri, nechezau si bateau din copite; cu 15 minute inainte de socul distrugator, au rupt portile si au fugit in dezordine; oile s-au alarmat, nu pasteau si se strangeau in grupuri cu o zi inainte.

          Cazul unui caine ciobanesc este de un patetism memorabil: o familie ce lucra la Ashaban s-a intors acasa taziu in noapte; in timp ce isi incheiau ziua cu treburi de rutina, dansa citea, sotul rasfoia niste hartii, iar fetita dormea in carucior, cainele lor ciobanesc s-a ridicat brusc, s-a repezit la copil, l-a insfacat de imbracaminte si a zbughit-o in curte; era o reactie neobisnuita, de caine turbat; sotia a tipat, barbatul a luat pusca de vanatoare si au alergat dupa caine sa-l lichideze; in spatele lor casa a cazut devenind, o gramada de moloz.

           Un caz similar este relatat de un ofiter cu serviciul la Ashabad: se culcase si dormea profund cand, cu cateva minute inainte de catastrofa, cainele casei a deschis usa, a tras patura de pe el; vazandu-l inca adormit, a inceput sa-l muste de picioare, sa urle, sa se agite inspre usa; necunoscand pana atunci un asemenea comportament la cainele sau lup, stapanul s-a trezit alarmat si a iesit afara dupa el. Dupa cateva secunde, socul seismic extrem a prabusit casa total.

          O gradina zoologica devine „concert ingrozitor”; cand cutremurul din 26 iulie 1963 a distrus complet orasul. Cu cateva minute inainte, paznicul a asistat la un spectacol neinchipuit: elefantul tipa tanguitor cu trompa inaltata, hiena urla, tigrul, leul si leopardul au intrat intr-o agitatie extrema, ca si pasarile; dintr-odata toate animalele au amutit, inghesuindu-se in colturile cele mai ascunse, urmand imediat cele cateva socuri.

        Similar, larma neobisnuita din acvarii a avertizat adesea oamenii asupra iminentei unui cataclism. Biochimistii au determinat cresterea continutului de radon si a curentilor telurici in apa.

         In literatura dedicata cutremurelor se consemneaza ca prima demonstratie a valorii predictiei animalelor (si pasarilor) a fost in cazul cutremurului devastator din Haichen, China, din 4 februarie 1975. In regiunea respectiva, Leaonin, cunoscuta pentru potentialul ei seismic, s-au initiat observatii sistematice de catre specialisti, elevi, muncitori si tarani. Primele semne specifice le-au dat reptilele (cu o luna si jumatate inainte); cu doua zile inainte, purceii, cu o zi inainte cornutele, cu minute inainte, pasarile. Astfel, autoritatile au evacuat populatia cu cateva ore inainte de socul de mare magnitudine (7,3). Lectia a capatat caracterul de „experienta de varf” (peack experience) prin tragismul nepregatirii, nereceptivitatii reactiilor anticipative; peste doar cateva luni, tot in China, intr-o regiune de langa capitala, unde nu se intreprindeau observatii specifice, cutremurul din noaptea de 27/28 iulie, 1975, a provocat moartea a peste o jumatate de milion de oameni!

       Experienta romaneasca este consemnata de P. I. Marikovski, in cartea sa „Animalele si cutremurele de pamant”, tradusa in romaneste de O. Cramarescu in 1988 ( Bucuresti, Editura Tehnica). Cercetator stiintific la Institutul de Zoologie al Academiei Kazahe de Stiinte, autorul insereaza la pag. 73 un paragraf intitulat „Romania, 4 martie 1977, M=7,2”. Relatarea o preia de la un cunoscut naturalist, prof. Xantus, care a urmarit personal catastrofa seismica cu epicentrul in Vrancea, dupa care a intervievat mii de martori din Cluj-Napoca, deci dintr-o zona plasata la 250 km de punctul in care magnitudinea a fost de 8 grade. In ordinea apropierii de momentul socului principal, prevestitori au fost: cu 12 ore inainte au aparut in masa ramele, desi nu fusesera ploi recente; cu cateva ore inainte serpii au iesit la suprafata, chiar in zonele in care se mai afla zapada; de aceea serpii au fost gasiti inghetati; popandaii erau extrem de agitati; vacile si in special viteii fugeau in mare panica de colo pana colo; cu 2-3 ore inainte, sobolanii se strangeau in grupuri, indiferenti la prezenta oamenilor; gainile erau foarte nelinistite;cu 10-20 de minute inainte de cataclism, porumbeii se avantau in aer speriati, cu sunete ciudate (desi era intuneric, aproape de ora 21:00). In alte pasaje sunt referinte si la cutremurele din 1940 si 1986; comportamentele animalelor prevestitoare s-au dovedit aproape identice, dar in ultimul caz, observatorii in mediul natural al Rucarului au urmarit un tablou dominat de urletul lugubru al cainilor de la stane.

      Seismologii au sistematizat datele referitoare la prevestitorii biologici, ajungand la o seama de concluzii certe:

a)     dintre animalele salbatice, cele mai sensibile la iminenta unui cutremur sunt pasarile, serpii si pestii;

b)     dintre animalele domestice, sensibilitate ridicata au dovedit cainii, pisicile, pasarile;

c)     insectele ce pot fi observate ca sesizand pericolul seismic sunt coloniile de furnici si de albine;

d)     fuga din zona periculoasa este mai pregnanta la animalele salbatice decat la cele domestice ( de exemplu, caprioarele se strang in grupuri si coboara din munti; soarecii si sobolanii isi parasesc habitatele (Friuli, Italia, 6mai 1976, 6,7 grade).    

Stimuli posibili ai sensibilitatii bioseismice

     Stadiul incipient al cunoasterii in materie de „cum presimt animalele miscarile tectonice” se reflecta  atat in numarul mare de victime omenesti si distrugeri devastatoare produse pe neasteptate, cat si in nefericita sintagma „comportarea anormala a animalelor inainte de cutremur” .



     Chiar acest titlu a purtat prima conferinta din 1976, California, dedicata acestei teme . Este utila referirea la concluziile acestei conferinte, mai ales pentru ca fondul ideatic a fost dominat de geofizicieni si nu de zoologi (la care ne-am referit deja in paragrafele anterioare) .

     Intrucat comportamentul observat al animalelor este expresia „vietii de relatie”, a tranzactiei fiintei cu mediul, este interesant ca particularitati ale acestuia pot constitui stimuli pentru reactivitatea in formele specifice descrise mai sus .

     Cercetatorii geofizicieni au convenit in definirea a noua categorii de factori fizici ce provoaca reactivitatea specifica a animalelor:

1. Variatia presiunii aerului .

2. Activitatea macroseismica a scoartei terestre .

3. Variatia fortei gravitationale .

4. Modificari ale suprafetei terestre (inclinari, ridicari) .

5. Infrasunetele si ultrasunetele .

6. Variatia campurilor electromagnetice .

7. Incarcatura electrostatica a particulelor de aerosoli din aer .

8. Oscilatia nivelului apelor freatice din sol .

9. Gazele emise din pamant .

   Evident, stiintele vietii, printre care si Psihologia, admit ca, complementar acestor anomalii ale pamantului, intervin si particularitati de specie, de grup si individuale de la diferite nivele ale evolutiei fiintelor : genul, varsta, starea fiziologica, habitatul trecut si prezent, experienta individuala si de grup etc. Un invariant in aceasta complexitate dinamica este pentru zoologi si psihologi atributul utilitatii reactiei pentru continuitatea vietii : acest exercitiu a facut sa supravietuiasca stramosii de la care se mosteneste vocatia actualelor fiinte . Asa se explica de ce este mai predictibil comportamentul fiintelor care traiesc in colonie, stol, turma, herghelie, grup. Utilitatea favorizeaza imitatia si fixatia experientei atat genetic, cat si esoteric, ca practica perpetua in fluxul generatiilor .

   Sa luam sunetele insotitoare ale miscarilor telurice, cele ce le preced si le succed: ultrasunetele si infrasunetele. Organul auditiv uman percepe diapazonul intre 25 si 50.000 Hz ; infrasunetele (sub 50 Hz) si ultrasunetele (peste 50.000 Hz) sunt percepute de unele animale chiar perfect (in ansamblul lumii vii, ele sunt complementare omului). In materie de ultrasunete, insectele exceleaza fata de vertebrate, deoarece orientarea lor spatiala se axeaza prioritar pe acest gen de stimuli, ziua si noaptea. Infrasunetele ofera avantajul propagarii la o distanta mult mai mare si cu o viteza considerabila, de 5-8 Km / sec. (viteza sunetului perceput de om este de 332 m / sec.).

    Infrasunetele sunt receptate de animale si om in diapazoane subliminal, dar cu efect psihofiziologic de panica si spaima . In literatura de profil este adesea invocat experimentul efectuat de fizicianul R. Wood, in 1929 : intr-o sala de teatru a instalat un tub de orga de maare diametru ; cand a fost introdus un suflu de aer si tubul a emis un volum insemnat de infrasunete, nimeni n-a perceput nici un semnal sonor, dar toti au intrat intr-o stare de agitatie si neliniste inexplicabila . Subiectii experimentului, dar si persoane din afara salii, au relatat ca simteau iminenta unui cutremur ; si geamurile si candelabrele, intrand in rezonanta au inceput sa trepideze, contribuind la o stare generala de vacarm conex cutremurului .

    Ultrasunetele, la randul lor, provoaca miscari oscilatorii ale organelor interne din cutia toracica, provocand prin aceasta starea subiectiva de ingrijorare si teama .

     Faptul ca animalele si chiar oamenii aud sunete inaintea cutremurului s-ar datora unui mecanism fizic de emergenta : cand sunetele apar datorita undelor electromagnetice, acestea din urma le porteaza cu viteza luminii . Asa se face ca atunci cand un bolid se apropie de Pamant, sunetul provocat de deplasarea sa ajunge la sol inainte .

    In caz de miscare tectonica, corpurile geometrice ale Terrei se modifica si receptarea lor poate asigura o prognoza . Efectul acestui gen de unde asupra organismelor de pe diverse trepte ale evolutiei se afla deja in studiu. In tematici medicale si seismologia a devenit receptiva . Se dovedeste ca pulsatiile geomagnetice in gama 0,02-20 Hz au efecte directe asupra bioritmului cerebral. Tocmai de aceea seismologia se apleaca asupra mecanismelor bioenergetice: seismografele nu inregistreaza undele ultrascurte.

     Se stie cu certitudine ca inainte de cutremur, din adancuri iese la suprafata gazul radon; acesta ionizeaza aerul si prin aceasta se produc modificari ale campurilor electrodinamice si statice . Animalele cu inalta acuitate olfactiva pot simti aparitia neobisnuita a radonului, dar si a altor gaze precum heliul si ozonul . Prin ele insele, dar si prin efecte de ionizare si electrostatice, pot determina un mediu neurohormonal (dominat de serotonina si un mediu respiratoriu incarcat cu ioni pozitivi si negativi ; se schimba conductibilitatea electrica a mediilor aerian si acvatic; apa marii devine un electrolit, tulburand comportamentul faunei marine) .

    O nisa productiva in cercetarea mecanismelor reactivitatii anticipative la cutremure a fost creata de cercetatorii japonezi prin studiul pestelui „Pisica de mare” . Sunt deja 7-8 decenii de cand acest peste este observat in acvariu cum da indicii clare asupra apropierii cutremurului, 6-8 ore inainte de declansare. Acuitatea simturilor si reactivitatea sa predictibila au facut obiectul unei carti publicate de Y. Suchiro in 1976.

     Cat de stabila si sigura pare planeta Pamant in viata cotidiana, ea este totusi chinuita de circa un milion de socuri intr-un an. Sute de centre seismologice ii inregistreaza agitatia si doar cateva zeci de baze zoo-predictoare ne promit prietenia frateasca a grijii pentru a preintimpina ingroparea sub daramaturi a secole si milenii de istorie si traire.

Date privind identitatea fiintelor prevestitoare de cutremure

      Ramele. Sunt fertilizatori naturali ai solului, facandu-l afanat pentru penetrarea aerului, apei si substantelor organice hranitoare pentru vegetatie. Prezenta lor devine evidenta primavara devreme, cand pamantul se incalzeste si este puternic umezit de ploile frecvente; ies deasupra pamantului cand taina noptii invaluie lumea. Popularea este prilej pentru imperechere incrucisata (dealtfel, hermafrodita). Zorile zilei le grabesc sa se ascunda, lasand observatorului un „peisaj” bland de pamant maruntit si orificii de fuga. Sunt si accidente nefericite, cand unele exemplare nimeresc pe poteci dure, pe asfalt, pe cai calcate de mijloace de transport si pietoni.

    S-a dovedit ca aparitia masiva a ramelor in conditii diferite de cele amintite este indiciu al unui cutremur apropiat. In Japonia, faptul este bineinteles indiciu de alerta.. Autorul rus al amintitei carti, P.I. Marikovski, face referire si la experienta romaneasca : cu cinci zile inainte de cutremurul din 10 Noiembrie 1940, ramele au aparut intr-o masura surprinzatoare ; la cutremurul din 4 Martie 1977, au aparut cu 12 ore inainte chiar si in locurile in care mai era zapada. Cutremurul inseamna miscarea solului, iar aceasta pericliteaza viata unor organisme somatic – fragile .

    Cercetatorii semnalizeaza si „tablouri” inselatoare. Este cazul unor module de vreme umeda in plina iarna, desemnate in limba romana prin termenul de „moina” .

    Lipitorile se agita in acvariu cu 2-3 ore inainte de cutremur; Molustele dovedesc si ele, la fel, o sensibilitate observabila; melcii de gradina isi parasesc adaposturile ; molustele marine (caracatitele) se retrag in adancul marii, astfel incat cu cateva zile inainte se diminueaza cantitatea pescuita .




    Artropodele constituie cea mai ampla grupa animala de pe glob, iar in cadrul ei, insectele predomina masiv. Se cunoaste sigur astazi ca artropodele acvatice (crevetii si crabii) sesizeaza cutremurele cu precizie. Iesirea pe mal a crabilor inaintea cutremurelor din 1855 si 1933 este un fapt cert. In Japonia, iesirea miriapodelor din ascunzisurile lor este indiciul sigur al unui cutremur iminent.

   Miscarile telurice sunt sesizate fin de catre insecte, mai ales de cele cantatoare (cosasii, greierii); aceasta capacitate s-a format filogenetic din nevoia de supravietuire in fata inamicilor ce se apropiau generand o vibratie fina. Iata ca in natura, chiar nevertebratele isi folosesc acuitatea auditiva si disponibilitatea de a canta pentru siguranta vietii. Bataile inimii, cu efectele extrafine ale trepidatiei solului sunt receptate de catre insectele cantatoare. Intelegem ca tacerea este o virtute, mai importanta pentru viata decat reactia motrica si cantatul. Trecerea omului prin stepa provoaca tacerea insectelor cantatoare pe un culoar de cel putin 20 m. latime ; insectele sesizeaza, se crede, si campuri luminoase, acustice, termice, electrice, bioenergetice.

     Sunt supozitii relative la sensibilitatea la cutremure a lacustelor si libelulelor cand zboara in masa . Certa este parasirea furnicarelor de catre furnici, cu larve cu tot ( 1898 – Japonia, 1908 – Neapole, 1948 – Ashabad). Care specie ? – se intreaba cercetatorul, ca doar exista 20.000 de specii, cu particularitati biologice si comportamentale definitorii!

      Se estimeaza ca furnicile au trecut la o viata sociala in urma cu 25 de milioane de ani. Amenajarea cuiburilor in pamant in ansambluri arhitecturale de anvergura, viata deosebit de complexa, organizata social pe statute si roluri, dar si travaliul de o energie impresionanta necesar construirii de puturi pentru apa ce ating si 50 de metri, fac ca atasamentul furnicilor din familia Messor (ce traiesc in stepele sudice ale Europei si Asiei) pentru „vatra” sa fie „pe viata si pe moarte”. Aceste furnici, numite popular „cositoare” (datorita modului de hranire: taie ierburile pentru a le lua semintele si a le depozita in camari subterane) nu-si parasesc habitatul decat la sesizarea unui pericol fatal . Multi martori oculari au relatat cum, inaintea cutremurelor catastrofale (cum au fost cele de la Tokyo, Neapole si Ashabad), furnicile si-au parasit trudnic-elaboratele habitate subterane, migrand in masa, alertate, carand larve, hrana si apa.

     Se impune atentiei, pentru discernere, cazurile in care, dupa o grea hibernare, furnicile ies precipitate pe sol pentru a se incalzi, ingramadite (deci intr-un mod eficient), in formatiuni atat de mici incat sa beneficieze de soare si aer .

     In mod sigur oamenii nu de la furnici si albine au invatat ca viata sociala deserveste viata individuala ca potenta si fiabilitate, dar izofunctionalitatea este frapanta; ceea ce provoaca pe cercetatorul in domeniul Psihologiei comparate este fenomenul decalajului disruptiv: „Constiinta a ridicat omul la o asa inaltime de la care, cazand, coboara mai jos decat l-ar opri instinctul „ – bine-cunoscuta mirare exprimata de filosoful american John Dewey.

     Revenind la misterul fiintelor sociale care isi construiesc minutios, in colaborare si pentru durata, locuinta, ne intrebam daca albinele (mai cunoscute noua, - cele melifere salbatice) au in comportamentul lor elemente ce semnalizeaza cutremure . Zgomotul surprinzator in stup, locul neobisnuit de asezare a roiului, parasirea stupului cu 10-30 de zile inainte de cutremur, - au fost indicii semnalate in antichitate,  in China si Roma.

     Vertebratele. Pestii. In materie de sensibilitate a pestilor fata de cutremure, experienta japoneza  este cea mai valoroasa intrucat peste 80 % dintre cutremurele din zona s-au produs in largul marilor . Pescaritul este o profesie importanta deoarece in hrana japonezilor pestele este prioritar . Dintotdeauna, un vast camp de observatie vizand fauna marilor, a remarcat fenomene ce au fost interpretate in diapazonul prozaic – legendar.

     Tema „pestii-prevestitori ai cutremurelor” este relativ recenta, dar deosebit de productiva in planurile faptic si interpretativ. Aparitii sau disparatii surprinzatoare de specii au fost inregistrate din cele mai vechi timpuri si puse in contingenta cu evenimente remarcabile.

     Dintre cele 400 de specii ale familiei cainilor de mare, ce traiesc in malul de pe fundul raurilor si lacurilor, un pestisor albastru si tarcat se ridica la suprafata cu cateva ore inainte de cutremur . Japonezii au remarcat prezenta surprinzatoare la suprafata a apei a unor masive bancuri de pestisori tarcati, mai ales ca ei nu sunt vazuti niciodata cand nu sunt cutremure. Intrucat agitatia la suprafata apei a acestui pestisor se produce si la cutremure mici, daca se afla aproape de epicentru , dar nu la cutremure mari cand distanta de epicentru este mare, se presupune ca este vorba de o energie electrica. Intr-o tara cu o sensibilitate seismica excesiva (3-4 zilnic), atentia pentru pestisori senzori este deosebita. Atat micutul caine de mare tarcat, cat si alte soiuri de acvariu sunt omologate pentru cultura domestica in scop de alerta seismica. Avertizarea cu cateva ore inainte a unui cataclism natural inseamna o virtute naturala cu valente umanitare si economice majore . Ridicarea pestilor la suprafata si stationarea lor in aceasta pozitie inedita chiar cu o luna inainte de catastrofa, ba chiar aruncarea in disperare pe tarm, au fost semnale certe ale cutremurului din 15 Octombrie 1834, din Carpati (sareau pe tarm pestii din raurile Latovita si Tisa) . Aceasta disperata parasire a mediului acvatic s-a soldat adesea cu sacrilegii in masa .

     Datele apar senzationale din perspectiva „furtunilor subterane”, cum sunt numite cutremurele . Dar confuzia intervine cumulandu-se date date despre eclipse si pandemii (in Evul Mediu, ciuma sau „Moartea Neagra” a fost anticipata prin aceleasi reactii stranii ale pestilor) . Substante chimice, gaze, potentiale electrice sau magnetice, trepidatii si zgomote, - pot reprezenta stimuli pentru senzori foarte fini . Cert este ca pescarii, observatori pecuniari ceas de ceas ai apelor, au sesizat de nenumarate ori  relatia dintre cutremurele de pamant si cantitatile de peste recoltat. Mai frapant este faptul aparitiei la suprafata a pestilor de adancime, care in mod obisnuit, nu-si parasesc mediul lor de vietuire si nu sunt vazuti.

    De exemplu, tiparii japonezi ce traiesc la adancimea de 500 de metri in mare, in anul 1933 au aparut la suprafata cu cateva ore inainte de cataclismul seismic ce a afectat insula japoneza Honshu; intr-o zona apropiata a fost prins un tipar ce traieste la 1.000 de metri adancime ; aparitiile au precedat un cutremur ce a provocat pieirea a trei mii de persoane . In anii 60 s-a lansat public un manifest catre intreaga lume de a sesiza aparitia la tarm si prinderea unor pesti de mare adancime, fenomenul fiind semn al iminentei unui cutremur.

    Despre Amfibieni sunt putine date privind comportamente specifice avertizarii seismelor. Tratatele consemneaza alerta din anul 1537, la Bodensee, data de expansiunea pestilor si broastelor spre baltoace, intr-un vacarm de oracaieli si latrat de caini .

    Reptilele. In istoria dezastrelor seismice, aceste vertebrate si-au castigat statutul de senzori exceptionali . Zoologii au definit un atribut vital la reptile: temperatura corpului lor este direct conditionata de temperatura mediului ambient (sunt animale poichiloterme). „ Instinctul generic” al vietii le face ca iarna sa hiberneze in vizuini de adancime, de regula cucerite de la rozatoare. Le este confortabila o temperatura fara variatii tulburatoare. Nu se cunoaste mecanismul fiziologic dar, din analiza fenomenologiei a numeroase cutremure cert este ca, depasind toate performantele aparatelor seismice, reptilele semnalizeaza chiar cu o luna si jumatate inainte un cutremur catastrofic . Este vorba de sesizarea unor campuri fizice conexe miscarilor tectonice . Receptarea radiatiilor infrarosii, oricat de slabe emise, de vietuitoarele preferate ca prada, este o capacitate identificata de biologi, justificand abilitatea vanatorii micilor animale in conditii de intuneric absolut .

      Spiritul de observatie pus in slujba vietii si a sigurantei a remarcat valenta predictiva a agitatiei serpilor : in Mexic , Cuba, Italia (1805), Turcmenia (1948), China (1975), Uzbechistan (1976) etc.

     Pasarile.  Prevestesc cutremurele printr-un comportament neobisnuit . Gainile refuza sa revina la cotete cu mult inainte de cutremure, cotcodacesc, refuza sa manance, efectueaza zboruri haotice.

     Gastele iau pozitie de atac, intinzand capul inspre pamant, tipand fara motiv, incearca sa zboare cu gagait strident; ratele ies din apa pentru a dormi pe mal in locuri total nefamiliare.



     Vrabiile, berzele, porumbeii, ciorile, randunelele, se agita, parasesc cuiburile si teritoriile, zburand fie departe, fie spre locuintele oamenilor.

     Coliviile cu pasari de apartament devin medii de agitatie puternica si continua. Graurii care ierneaza in hale dezafectate se inghesuie sa paraseasca locatia intr-o asa viteza ca miile de exemplare se imping, „se calca in picioare”, iar  odata ajunse in peisajul apropiat se opresc in frig pana la incetarea cutremurului. Nu oricine poate avea fazani in gospodarie sa-i poata observa. In Japonia este cunoscut faptul cert ca Phasanius versicolor simt cele mai fine trepidatii telurice si avertizeaza din timp cataclismul prin agitatie si tipete stridente. Apar insa confuzii, deoarece fazanii reactioneaza la fel cand vad caini sau pisici si cand aud impuscaturi. Trebuie deci sa aiba acest discernamant pentru a fi siguri de iminenta seismului  (Acuitatea senzoriala a fazanilor este cunoscuta vanatorilor: daca acestia sunt incaltati, pasarile isi iau zborul chiar de la o distanta mai mare decat bataia pustii).

    Caii – intr-o indelungata perioada de domesticire, au dat dimensiuni noi potentialului uman de actiune si demnitate. Zoologii apreciaza ca, prin domesticire, acuitatea diverselor modalitati senzoriale s-a diminuat. Iminenta cutremurului este insa sesizata prin reactii specifice, de neconfundat: intra intr-o alerta totala, devenind nelinistiti, tematori, refractari fata de hrana; necheaza panicati, se ridica in doua picioare chiar cand sunt inhamati la un atelaj, lovesc cu copitele pentru a iesi din adapost, darama obstacolele si, cand reusesc, alearga departe; tot organismul lor devine un vibrator, departandu-si picioarele pentru o mai mare stabilitate, sforaie, tremura si parca in virtutea prieteniei cu omul, ii implora ajutorul.

    Bovinele – manifesta o agitatie neobisnuita inainte de cutremur, mugesc puternic si des, scurma pamantul cu copitele, dau cu coarnele in peretii grajdului, alearga rotit fara a urmari ceva anume, se tavalesc pe pamant; se schimba metabolic, dand lapte mai putin, nascand inainte de vreme, refuzand sa manance, parasesc pasunea, se impung intre ele. Toate aceste reactii preced cutremurul cu cateva ore, pentru ca imediat inainte de soc sa se linisteasca  .

    Oile  - Aceste animale blande, linistite si ascultatoare, sunt diferite de stramosii lor salbatici, si-au pastrat mai mult simtul turmei si al obedientei fata de lider, inclusiv de pastor. Toate calitatile specifice se diminueaza semnificativ inainte de cutremur: devin neascultatoare, lovesc cu copitele, behaie, se strang in grupuri si privesc speriate. La primele socuri cad la pamant .

    Porcii. O manifestare se intinde pe mai multe zile, dar se intensifica de regula cu 1-2 ore inainte de seism: violenta fata de ingradiri si intre ei, refuzul hranei.

    Cainii. Desprinsi din haitele stramosilor si iesiti din vizuini, carnivori cu reflexe iuti la detectarea si urmarirea prazii, cainii de astazi deservesc omul cu credinta si consoleaza pe omul singur si pe pacientul in convalescenta. Chiar fara dresaj special se intelege cu omul prin gesturi si latrat, comunicandu-i si de la mare distanta felul, cantitatea si calitatea vanatului. Cu ocazia prezentarii unor cutremure importante descrierii s-au exemplificat manifestari prevestitoare si interventii prompte ale cainilor pentru salvarea locatarilor.

    Atentia omului este atrasa de agitatia si latratul fara motiv aparent, dar mai ales de urletul lugubru ce duce la disperare pe stapan. Perioada de anticipare este de 10 si chiar 30 de zile, timp in care forteaza apropierea de om. Au fost cazuri cand nici un alt animal de curte nu a reactionat cand cainii , zile la rand, se agitau, beau multa apa si urlau . (exemplu, cutremurul din Anatolia, 1976). Femelele au grija deosebita pentru catei, carandu-i din loc in loc, cautand siguranta.

     Pisicile – sunt atasate mult mai mult teritoriului decat omului, de aceea poate ca sunt supuse dresajului intr-o masura neinsemnata, iar domesticirea nu le-a diminuat hard-ul instinctual. Teritoriul si-l determina dupa oportunitatile de confort si vanatoare. Gospodarii stiu prea bine ca atunci cand isi demoleaza vechea casa pentru a o recladi, pisica se agita o jumatate de zi, miauna disperata printre picioarele stapanilor, cu care se giurgiulise si dormise, ca mai departe sa se aciuiasca pe la o alta locuinta (care o accepta). In contrast, cainele dovedeste „credinta totala”, nedezlipindu-se de stapan in toata perioada santierului noii locuinte.

     Manifestarile pisicii inainte de cutremur sunt specifice : fie miorlaie tare fara vreo nevoie reala, cu parul zburlit, ochii stralucitori si urechile lipite pe cap, fie dispar in tacere din casa, carandu-si in gura puii, in alta locatie, chiar in alta localitate . Intervalul de reactivitate la evenimentul teluric se intinde intre cateva zile si cateva minute .

   Rozatoarele. Urmeaza serpilor in gradul de sensibilizare la cutremure. Sobolanii, cu viata lor discreta si nocturna, ies in locuri deschise, alearga, chitaie, fara sa se sinchiseasca de oameni (dusmani traditionali si neiertatori). Agitati, se lovesc unii de altii, chitaie, se strang in grupuri si pleaca in alergare prin localitati, la intalnirea cu omul incremenesc de pot fi prinsi fara efort. Comportamentul preventiv incepe cu o luna inainte, iar revenirea la vatra are o latenta tot atat de mare . Sensibilitatea sobolanilor este notabila si prin faptul ca se manifesta si la o distanta de 120 de Km. de epicentru. Un aspect inca neelucidat este care specie de sobolani are un comportament mai edificator; daca, mai raspandit in locuintele oamenilor sunt sobolanul cenusiu (Rattus norvegicus) si cel negru (Rattus rattus), in Asia mijlocie se intalneste Rattus rattoidas; soarecele comun, Mus musculus face parte dintr-o specie care are multe alte reactii complementare, dar nici una observate sistematic .

     Alte rozatoare, precum harciogii (popandaii) au dat semnale sigure la mai multe cutremure : cu cateva luni inainte migreaza masiv din epicentru, chiar cand este timpul de hibernare ; sensibilitatea lor se explica prin faptul ca vizuinile lor sunt sapate in maluri, unde pericolul surparilor letale este crescut .

     Dintre antropide, cimpanzeii s-au dovedit a fi prevestitori de cutremure ; socurile subterane greu de perceput provocau nelinistea lor in parcurile de pe tarmul Californiei (zona San Andreas) ; simteau o mai mare siguranta in copaci . Si la Managua (Nicaragua), cu cateva ore inaintea cutremurului maimutele au intrat intr-un vacarm nemaivazut .

     Cerbii – aceste animale demne in habitatele impadurite, din agitatie si neliniste, au ajuns sa vagabondeze in grupuri prin orase, in pofida dusmanilor si trecatorilor (1896, Ryuki, Japonia) .

    Delfinii . Inteleptii si generosii marilor, cu cateva ore inainte de seism apar in numar mare la tarm, parca spre confesare cu oamenii, pe un taram mai sigur .

     In concluzie, iscodind sufletul animalelor prin observarea modurilor de rezolvare a problemelor teritoriale de habituare, perpetuare etc. omul reuseste sa se vada pe sine ca intr-o oglinda . Este dezamagit sa constate ca in materie de sensibilitate (epicritica) la efecte subliminale ce preced seismele, nu se recunoaste, desi „fata sa istorica ii este brazdata” de repetate si surprinzatoare tragedii .

     Cu un portofoliu instinctual diminuat de indelungata-i evolutie sociala (in cursul careia experienta acumulata si cristalizata in concepte , instrumente si arta, a estompat reglajul ereditar), omul a pierdut sensibilitatea la energiile emanate de miscarile subterane. Sunt date statistice care atesta efecte fiziologice notabile in orele dinaintea seismului : neliniste „fara obiect”, atacuri de cord, luminiscente la conturul obiectelor, insomnie; dupa seism: - voma, sete, apatie, nonapetenta culinara.

     Multitudinea observatiilor, fie ele intamplatoare sau sistematice, au avut dintotdeauna asupra omului efectul major pe care l-a generat arta : da de gandit. Similitudinea este explicabila  prin adresa comuna: omul framantat de destin, preocupat pana la obsesie de controlul stupiditatii.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat