Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

Sistemul vegetativ este acea parte din sistemul nervos care intervine direct in reglarea functiilor vegetative, circulatie, respiratie, digestie, metabolisme, etc., precum si in desfasurarea reactiilor emotionale si ale comportamentului individual.

Actiunea sistemului nervos vegetatic se realizeaza prin arcul nervos vegetativ, ce cuprinde:

Aferente vegetative ce conduc informatiile preluate de la receptorii viscerali (mecano-receptorii: baroreceptori, receptori de distensie; chemoreceptori, osmoreceptori).

Corpul neuronal este situat in ganglionul radacinii posterioare sau in ganglionii omologi ai nervilor cranieni.

Eferentele vegetative sunt formate din axonii celulelor preganglionare ce pleaca din maduva prin radacinile anterioare si ajung in lantul ganglionilor spinali devenind fibre preganglionare si postganglionare, reprezentand eferentele simpatice. Eferentele parasimpatice se caracterizeaza prin fibre preganglionare foarte lungi care fac sinapsa cu neuronul postganglionar in vecinatatea organului sau chiar in peretele acestuia.

Majoritatea eferentelor sistemului nervos autonom, dupa un traiect mai mult sau mai putin scurt, tind sa se reuneasca pentru a forma plexuri periarteriale, periviscerale sau intraviscerale.

Dupa mediatorii stimulilor nervosi, sistemul nervos vegetativ se imparte in componenta colinergica (parasimpatica) cu mediatia asigurata de acetil-colina si una adrenergica (simpatica) cu mediatia asigurata de catecolamine.

Raspunsul organelor efectorii la stimularea adrenergica si cholinergica

1B) Fiziopatologia sistemului adrenergic

Dereglarile mediatiei adrenergice pot aparea la frig, stres, radiatii ionizante, amine simpato-mimetice (efedrina, amfetamina) ce accentueaza procesul de eliberare a catecolaminelor sau "stabilizatoare de membrana" ca anestezicele locale si neurolepticele ce blocheaza substantele adrenergice.

2B) Fiziopatologia sistemului colinergic

Inactivarea acetil-colinei este asigurata de acetil-colinesteraza si pseudocolinesteraza. Blocarea ireversibila a mediatiei colinergice (acetil-colinei) se poate face  de toxina botulinica iar blocarea acetil-colinesterazei se poate face de catre insecticidele organo-fosforice (parathion si malathion) ce inhiba centrul bulbar respirator cu aparitia bronhospasmului, hipersecretiei bronsice, blocarea placii motorii si paralizia musculaturii.

3B) Tulburarile activitatii functionale a sistemului nervos vegetativ

Data fiind unitatea functionala a celor doua sisteme nervoase somatic si vegetativ, tulburarile survin rar si izolat, apar dupa:

• Leziuni vasculare sau traumatice la nivelul coloanei vertebrale, produc:
• Insuficienta circulatorie acuta, prin scaderea tonusului vasomotor simpatic ce duce la modificari vasomotorii trofice si sudorale;
• Hipersudoratie cu vasoconstrictie (sudori reci) dupa emotii puternice, frica, intoxicatie nicotinica sau la agonici;
• Leziuni medulare secundare traumatismelor coloanei, poliomielita, sclerozei in placi, sunt insotite de tulburari de mixiune, incontinenta urinara;
• Tulburarile de defecatie (defecatie involuntara) se intalnesc in afectiuni ce intereseaza centrul simpatic din maduva spinarii si centrul parasimpatic sacrat;
• Absenta congenitala a unor ganglioni parasimpatici concomitent cu existenta unor fibre nervoase anormale la nivelul colonului determina aparitia bolii lui Hirschprung (megacolon) cu constipatie cronica;
• Reglarea circulatiei cu dereglari importante ca in hipotensiunea posturala, sindromul Reynaud este controlat de centrii vasomotori simpatici;
• Lezarea fibrelor parasimpatice din lantul cervical sau toracic superior este insotita de enoftalmie, ptoza palpebrala si mioza (sindromul Claude-Bernard-Horner). Reflexul pupilar la lumina dependent de centrul mezencefalic (nucleul Edingher-Westphal) poate fi modificat in cursul leziunilor facand imposibila adaptarea pupilei la lumina (reflex Argyll-Roberson);
• Activitatea secretorie salivara poate fi dereglata in boli ale sistemului nervos (siringomielie, encefalita, traumatisme);
• Tulburarile activitatii hipotalamusului (adevarat creier vegetativ) se manifesta prin tulburari:
• ale glicemiei
• metabolismului lipidic
• bilantului energetic
• termogenezei
• ale foamei
• satietatii
• activitatii sexuale
• somn
• tonalitatea afectiva a personalitatii
• obezitate
• insomnie
• dereglari ale apetitului (bulimie, coprofagie)
• sindroame neuropsihice cu depersonalizari

o  Interesarea sistemului limbic este urmata de:

emotii exagerate si nejustificate

frica

modificari ale comportamentului afectiv

incapacitatea de a recunoste semnificatia obiectelor