CONSILIEREA PERSOANELOR DEPENDENTE. CONSILIEREA PERSOANELOR CU DIZABILITATI.

Consilierea persoanelor dependente

Consilierea este o relatie speciala intre o persoana (client) dependenta care solicita ajutor si o persoana care este instruita sa acorde ajutor (consilier).
Consilierea consta din ansamblul actiunilor pe care consilierul le intreprinde in scopul de a-l ajuta pe client sa se angajeze la activitatile care il vor conduce la rezolvarea problemelor sale.

Consilierea se poate face atat cu persoana in cauza   cat si cu familia acesteia.
Este necesara consilierea familiei persoanei dependente, deoarece aceasta reprezinta un suport important pentru persoanele aflate in situatia de a fi dependente de droguri.
Daca un membru dintr-o familie este dependent, automat relatiile din cadrul acelei familii vor fi distorsionate.

Consilierea este bine sa se faca atat la nivel individual cat si la nivel colectiv.
Scopul consilierii familiilor persoanelor dependente este de a ajuta familia sa inteleaga cauzele care au generat consumul de droguri.

Prin consiliere, familia este ajutata sa depaseasca momentul de criza.
Momentul de criza reprezinta situatia in care individul si-a epuizat resursele adaptative si poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile, atat asupra sa, cat si a mediului sau de viata.

Obiectivul consilierii familiale il reprezinta reducerea factorilor de risc si cresterea factorilor de protectie in mediul familial prin imbunatatirea abilitatilor educative ale parintilor, intarirea legaturilor familiale si clarificarea pozitiei familiei fata de consumul de droguri, pentru prevenirea abuzului de droguri.

Etapele procesului de consiliere dupa Hopson:

In prima etapa, ca abilitati de construire a unei relatii e de dorit, consilierul, sa dea dovada de respect, autenticitate si empatie, astfel incat sa-l ajute pe client sa se simta valorizat si inteles si sa-l pregateasca sa aiba incredere in consilier.
 In a doua etapa, in cazul abilitatilor de explorare si clarificare, consilierul informeaza familia in legatura cu riscurile consumului de alcool si droguri si ii ajuta sa constientizeze faptul ca au o problema in familie. Acesta ii indruma pe membrii familiei cum sa se comporte cu persoana dependenta si mai ales sa descopere cauzele care l-au determinat la consum.

In a treia etapa, cea a abilitatilor de suport a persoanelor in vederea rezolvarii de probleme, consilierul foloseste ca principii si tehnici stabilirea obiectivelor, planificarea activitatilor, elaborarea strategiilor de rezolvare a problemelor si astfel stabileste un plan de recuperare impreuna cu familia care sa vina in ajutorul consumatorului de droguri.
Consilierul poate folosi si psihoterapia de sustinere, pentru a ajuta clientul sa traverseze o perioada de criza, cauzata de consumul de droguri.

Consilierea persoanelor cu dizabilitati

Integrarea si incluziunea persoanelor cu dizabilitati sunt conditii ale respectarii drepturilor omului.

Principiile fundamentale, care au schimbat realitatile din domeniul calitatii vietii, educatiei si integrarii persoanelor cu dizabilitati in viata sociala au ca fundament drepturile omului.

Respectarea drepturilor si a demnitatii persoanelor cu dizabilitati, are la baza Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care proclama ca toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi, ca sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.
Prevenirea si combaterea discriminarii potrivit caruia fiecarei persoane i se asigura folosirea sau exercitarea, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice fara deosebire, excludere, restrictie sau preferinta pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectarea HIV ori apartenenta la o categorie defavorizata.

Beneficiarii consilierii si psihoterapiei sunt persoanele cu dizabilitati care primesc serviciile specializate ale medicilor, psihologilor, psihopedagogilor si asistentilor sociali in centrele specializate pentru aceasta activitate.

Datorita dizabilitatilor de natura fizica sau mentala, aceasta categorie de clienti este izolata ca efect al etichetarii, mentalitatilor si a dificultatilor pe care le intampina in integrarea in societate. Din acest punct de vedere, consilierul trebuie sa fie informat in privinta conditiilor de mediu social in care traieste clientul cu dizabilitati. Datorita perceperii distorsionate a persoanelor cu dizabilitati, caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate de catre membrii comunitatii si atribuite tuturor persoanelor cu dizabilitati. Consecinta consta in perceperea persoanelor cu dizabilitati ca fiind marcate de limite importante, altele decat cele care decurg din problematica specifica.

Unul din obiectivele specifice ale consilierii persoanelor cu dizabilitati consta in decelarea influentelor negative ale mediului si izolarea factorilor supraadaugati de nevoile reale, specifice, ale clientilor.

Eficienta in consilierea persoanelor cu dizabilitati este rezultatul cunoasterii de catre profesionist a urmatoarelor aspecte:

- legislatiei, programelor, facilitatilor, resurselor specifice alocate acestei categorii de populatie;

- metodelor de diagnostic si de clasificare a dizabilitatilor;

- caracteristicilor diferitelor etape ale dezvoltarii si obstacole intampinate de persoanele cu dizabilitati;

- modelelor invatarii in cazul persoanelor cu dizabilitati si resursele necesare aplicarii acestora.

Scopurile terapiei sunt de a ajuta persoanele in procesul de dezvoltare, de a ajuta individul sa devina o persoana cu functionalitate deplina prin deschiderea catre experienta si ambiguitate, incredere in sine, dezvoltarea unei surse interne de evaluare si invatarea faptului ca cresterea si revizuirea sunt procese continue, nu rezultate odata pentru totdeauna ale terapiei.

Programele de interventie si serviciile de suport invocate de serviciile de consiliere psihologica sunt eficiente atunci cand evaluarea persoanei cu dizabilitati este complexa si valida alaturi de celelalte evaluari: medicala si sociala.