QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Abuzul si neglijarea – forme ale violentei in familie asupra copiilor








Abuzul si neglijarea – forme ale violentei in familie asupra copiilor

 

Exista diverse forme ale violentei impotriva copilului si medii in care aceasta apare[1]:

* abuzul fizic;

* abuzul sexual;



            * abuzul emotional;

* violenta intre copii;

* violenta in familie;

* exploatarea copilului;

* traficul de copii;

* violenta sociala.

In familie, abuzul este comis de membrii familiei, de cei in care copilul are incredere, de cei insarcinati cu cresterea si ingrijirea lui[2].

In Ghidul practic de semnalare a riscului de maltratare a copilului, se da urmatoarea definitie pentru copilul maltratat: „copil victima a unor violente fizice, abuzuri sexuale, acte de cruzime mentala sau a unei neglijari severe, avand consecinte grave asupra dezvoltarii sale fizice si psihologice“[3].

Copiii maltratati sunt victime ale propriilor parinti sau ale altor adulti care ii au in ingrijire si care fie ca ii brutalizeaza intentionat, fie omit neintentionat ingrijirile de care au nevoie, provocandu-le astfel leziuni fizice, sau au anumite comportamente sadice, manifestari de respingere, de dispret, de abandon afectiv, exigente educative disporportionate, ca si abuzuri sexuale[4].

Se pot identifica trei forme diferite de abuz si neglijare a copilului. Abuzul reprezinta varianta activa a maltratarii copilului, prin comitere de acte. Neglijarea reprezinta varianta pasiva – prin omiterea de acte de ingrijire a copilului. Amandoua pot fi de ordin emotional, fizic si sexual[5].

1. Abuzul fizic

Abuzul fizic este, probabil, cea mai frecventa forma de abuz, fiind prima forma de abuz recunoscuta de specialisti si este definita de H. Kempe, initiatorul domeniului prevenirii abuzuri si a neglijarii copilului, ca fiind: „atacuri neaccidentale sau injurii fizice, mergand de la forme minime pana la injurii fatale, provocate copilului de catre persoana care il ingrijeste“[6].

Categoria copiilor abuzati fizic ii include pe cei care au fost raniti in mod deliberat, precum si pe cei raniti datorita insuficientei supravegheri[7].

Copilul este o fiinta vulnerabila; vatamat, el prezinta adesea semne fizice cu diverse grade de gravitate: hematoame, echimoze, fracturi, arsuri, leziuni interne, plagi. Nu toate leziunile fizice sunt insa accidentale. „Agresarea copilului in mod deliberat de catre adultul in grija caruia se afla el, provocarea de leziuni sau otravirea lui“ este definita de Maria Roth-Szamos-Közi, ca abuz fizic[8]. Exista numeroase si variate forme de violenta fizica. Unele dintre ele, considerate izolat, nu au nimic specific si ar putea fi atribuite unui accident. Altele, insa, sunt mai clare si adeseori ajung in punctul in care copilul care le suporta dezvolta „sindromul copilului batut“[9].

Se poate face distinctia intre violenta „legitima“ pentru abuzator, care este justificata in ochii acestuia (de exemplu, atunci cand este legata de corectarea unui tip de comportament) si violenta „nelegitima“, nejustificata (ca, de exemplu, arderea copilului cu tigara)[10].

Elemente ale definirii abuzuri fizic[11]:

– acte intentionate care pot conduce la moarte sau ranire fizica a unui copil;

– vatamare nonaccidentala;

– efectuarea (comiterea) unor acte nonaccidentale care pun copilul in pericol;

– acte care au condus la accidentarea neintamplatoare sau inexplicabila a unui copil;

– vatamarea temporara sau permanenta a unui copil in mod neaccidental.

2. Abuzul emotional

Abuzul emotional (psihologic) este mai greu de identificat si consta din umilirea, hartuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului[12].

Dintre formele abuzului emotional, putem enumera: respingerea, ignorarea, terorizarea, exploatarea, izolarea, coruperea.

Respingerea si ignorarea se refera la respingerea activa sau mai putin activa a dovezilor de afectiune si a chemarilor copilului.

Terorizarea copilului consta in adresarea unor amenintari care au scopul de a linisti copilul, dar care au consecinte mult mai profunde si grave decat isi pot imagina parintii, care spun copilului: „daca mai plangi, aici te las“, sau „te dau la lup“, ori „o sa te spun lui tata si o sa vezi tu“; sau nevinovata si frecventa amenintare: „daca mai faci nu te mai iubesc!“.

Exploatarea copilului consta in utilizarea copilului pentru satisfacerea nevoilor adultului. In cultura romaneasca este frecventa exploatarea copilului mai mare, mai ales daca este fetita, pentru a-i ingriji si creste pe cei mai mici.

La tara, de obicei, se practica exploatarea copilului pentru treburi gospodaresti, in special ingrijirea animalelor din gospodarie. Aceasta conduce adesea la sacrificarea obligatiilor scolare ale copilului si, astfel, apare o crestere a fenomenelor de esec scolar, abandon si analfabetism.

Izolarea copilului, prin incuierea lui in casa cu orele, prin interzicerea de a se juca cu alti copii, are ca efect sentimentul de neputinta si lipsa lui de incredere in sine si in ceilalti a copilului.

Coruperea este o forma de abuz emotional in care imoralitatea adultului castiga avans asupra moralitatii copilului prin oferte care-l tenteaza pe copil. Parintele care trimite copilul sa-i aduca o sticla de bautura si care invinge negativismul copilului prin promisiunea restului de bani pentru a-si cumpara bomboane, corupe copilul.

Toate aceste forme de abuz emotional sunt insotite de cuvinte umilitoare si jignitoare care, luate in sine, sunt o forma de abuz emotional: abuzul verbal.

Gabarino considera abuzul emotional ca fiind: „atacul concertat al unui adult asupra dezvoltarii constiintei de sine si a competentei sociale a copilului“[13].

Maltratarea psihica consta in expunerea repetata a unui copil la situatii al caror impact emotional depaseste capacitatile sale de integrare psihologica: umiliri verbale, amenintari verbale repetate, marginalizari, devalorizare sistematica, exigente excesive sau dispropotionate in raport cu varsta copilului, cerinte si impuneri educative contradictorii sau imposibil de respectat[14].

Pe scurt, poate fi definita ca o atitudine sau actiune cronica a parintilor sau a altor persoane ingrijitoare, care dauneaza sau impiedica dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului[15].

3. Abuzul sexual

Abuzul sexual, desi contine elemente de abuz fizic si emotional, este o categorie aparte de rele tratamente aplicate minorului[16]. Abuzul sexual este un fenomen care a inceput sa fie recunoscut si studiat doar in ultimii ani. Definitia lui ar putea fi urmatoarea: „implicarea unor copii sau adolescenti imaturi, dependentei din punctul de vedere al dezvoltarii, in activitati sexuale pe care ei nu le inteleg pe deplin si, de aceea, sunt incapabili sa-si dea un consimtamant adevarat, acte care violeaza tabuurile sociale ale rolurilor familiei“[17].

Abuzurile sexuale includ toate formele de incest, pedofilie, ofense la adresa pudorii copilului, utilizari ale copilului in scopuri pornografice sau in prostitutia infantila, adica toate formele de relatii sexuale, hetero sau homosexuale, nu doar prin acuplare sexuala, ci si prin contact orogenital, anal, masturbare, orice conduita implicand o proximitate corporala excesiva, erotizata, obligarea copilului la acte de voayeurism sau exhibitionism[18].

Abuzul sexual savarsit de catre cei ce ingrijesc copilul cuprinde un larg spectru de activitati, de la urmarirea impreuna cu copilul a filmelor sau revistelor porno, pana la privirea adultului in timpul masturbarii sau practicarea unor jocuri cu tenta sexuala, ca pipairea si apoi masturbarea sau intromisinea orala, anala sau genitala[19].



Adultul foloseste astfel copilul pentru satisfacerea propriilor sale nevoi sexuale[20].

Dintre formele de abuz sexual impotriva copiilor mentionam:

– hartuirea sexuala (cu formele sale: propuneri verbale indecente, gesturi sau atingeri de tip sexual, exercitate insistent, impotriva vointei copiilor);

– comportamentul exhibitionist in fata unui copil;

– manipularea organelor sexuale ale copilului sau obligarea acestuia de a manipula organele sexuale ale agresorului;

– intruziunea unor obiecte in organele sexuale ale copilului;

– penetrarea sexuala – pe cale orala, genitala sau anala;

– exploatarea sexuala – obligarea minorului la pornografie sau prostitutie in folosul (cel putin partial) al adultului.

Exploatarea sexuala a minorului se refera la supunerea copilului la activitati sexuale prin forta sau contra unor sume de bani, sau alte avantaje.

4. Neglijarea copilului

„Neglijarea copilului reprezinta o ucidere

tacuta si necrutatoare a spiritului uman“[21]

Formele de rele tratamente prin care se omite asigurarea nevoilor biologice, emotionale si educationale ale copiilor, punand astfel in pericol dezvoltarea lor fizica, emotionala, cognitiva si sociala, intra in categoria neglijarii[22].

Neglijarea de tipul dezinteresului grav al parintelui fata de copil, mergand pana la renuntarea preocuparii fata de el, este o forma extrema, care se inscrie in mod evident in spectrul maltratarii copilului.

            Neglijarea, vorbim despre neglijare atunci cand persoana care se ocupa de copil, omite gesturi necesare unei bune dezvoltari a acestuia.Neglijarea grava se intalneste atunci cand viata copilului este in pericol prin ignorarea nevoilor sale vitale.

            „Neglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de a-i asigura nevoile biologice,emotionale,de dezvoltare fizica si psihica, precum si limitarea accesului la educatie”

            Neglijarea poate fi cronica sau episodica. Neglijarea episodica sau contextuala este mai putin grava pentru ca dispare atunci cand factorii de risc care au dus la aparitia neglijarii dispar. Neglijarea cronica este mai dramatica, pentru ca afecteaza familiile defavorizate care duc lipsa de resurse fie ele afective, intelectuale, emotionale sau financiare.

            Cele trei forme de neglijare sunt:neglijarea fizica, neglijarea emotionala si neglijarea sexuala.

Neglijarea fizica este forma cea mai usor observabila.

            „Copilul urat mirositor, cu haine nepotrivite si murdare, prost hranit si o igiena deficitara, lipsit de ingrijire medicala,neprotejat de accidente rutiere, este copilul neglijat fizic”(Ionescu 2001)

            Uneori neglijarea poate avea consecinte mult mai grave decat abzul fizic.

            Este cunoscut faptul ca lipsa unei hraniri adecvate afecteaza intotdeuna dezvoltarea timpurie a creierului. Refuzul ingrijirilor de sanatate necesare unui copil sustinut de catre parinti, din cauza convingerilor religioase, este considerat ca o forma de neglijare.

Cu privire la atasamentul parintilor fata de copii, nu se manifesta identic in toate tipurile de familii. Dependenta comportamentului mamei si tatalui fata de copii, de obiceiurile existente in diverse comunitati, este atestata de o serie de date etnologice, care confirma faptul ca tendinta materiala, deci atasamentul mamei fata de copii, desi foarte larg raspandita la oameni, nu este universala, fiind determinata de obiceiurile comunitatii.

De obicei, insa, neglijarea este mai putin evidenta: copilului i se acorda hrana, dar insuficienta, inadecvata calitativ, sau numai dupa ce a obosit de plans din cauza foamei; copilul este imbracat, dar cu haine nepotrivite, in care nu se simte bine sau est luat in deradere in colectivitate[23].

Neglijarea se poate manifesta sub mai multe forme:

a) Neglijarea fizica – este evidenta. Copilul urat mirositor, cu haine nepotrivite si murdare, prost hranit si cu o igiena necorespunzatoare, lipsit de ingrijiri medicale atunci cand se imbolnaveste, neprotejat de accidente, incepand de la cele casnice pana la cele rutiere, este copilul neglijat fizic[24].

Neglijarea fizica este forma cea mai des intalnita.

Acest tip de neglijare se regaseste adesea in familiile sarace, in care parintii nu reusesc sa obtina cele necesare unui trai decent al familiei, incluzand aici elementele esentiale ale alimentatiei, ale conditiilor de locuit, ale vestimentatiei care sa acopere nevoile biologice de baza ale copiilor lor[25].

b) Neglijarea emotionala   este definita: ca slaba abilitate a parintilor de a se angaja pozitiv, emotional in cresterea copilului(Robert Ouvry, 2000). Aceasta neglijare creeaza ceea ce se numeste „copilul neiubit” lipsit de dragoste. Desi nu sunt semne evidente, lipsa dragostei impiedica dezvoltarea normala a copilului, caci dragostea este marele motiv pentru care copilul creste armonios si se dezvolta.

 Neglijarea emotionala afecteaza cea ce numim „copilul neiubit“, lipsit de dragoste. Desi nu exista semne fizice evidente, lipsa dragostei va impiedica dezvoltarea normala a copilului, caci dragostea este marele motiv pentru care copilul creste si se dezvolta[26].

Lipsa caldurii parentale sta la originea tuturor formelor de maltratare si cauzeaza grave suferinte psihice copilului. Dezinteresul, neintentia fata de necesitatile de ordin emotional ale copilului actioneaza asupra acestuia, de obicei din frageda copilarie si se manifesta in forme ca, de exemplu, reducerea contactelor fizice (copilul nu este luat in brate, nu este mangaiat, imbratisat, sarutat sau leganat); comunicarea intre adult si copilul mic isi pierde tonalitatea specifica, inganata; nu sunt remarcate progrese in dezvoltarea copilului; ignorarea placerii copilului. Ca urmare, copilul va creste intr-o atmosfera familiala rece, distanta, care poate nu numai sa inhibe formarea atasamentului si a increderii sale fata de parintele dezinteresat, dar si sa conduca la tulburari de personalitate[27].

c) Neglijarea sexuala – pune copilul in situatie de risc de a fi abuzat sexual. Acest copil nu este protejat si educat de catre cei care-l ingrijesc. El poate fi expus activitatilor sexuale ale adultilor, unor materiale pornografice, intr-un mediu de promiscuitate[28].

* * *

Neglijarea poate fi episodica sau cronica. Neglijarea episodica sau contextuala este mai putin grava, pentru ca dispare atunci cand factorii de risc care au dus la aparitia neglijarii dispar. Neglijarea cronica este mai dramatica, pentru ca afecteaza familiile care duc lipsa de resurse (afective, intelectuale, educationale, financiare etc.)[29].

Neglijarea are mai multe dimensiuni: neglijare alimentara, neglijare vestimentara, neglijarea igienei, neglijare in educatie, neglijarea afectiva[30].



[1] ***,  Copiii spun NU op. cit., p. 7.

[2] Gabriela Irimescu, op. cit., p. 155.

[3] ***, Rupeti tacerea, Ghid practic de semnalare a riscului de maltratare a copilului, 2003, p. 1.

[4] Ibidem.




[5] Ana Muntean, op. cit., p. 697.

[6] Apud Ana Muntean, op. cit., p. 698.

[7] Kari Killen, Copilul maltratat, Editura Eurobit, Bucuresti, p. 26.

[8] Maria Roth-Szamosközi, op. cit., p. 51.

[9] ***, Rupeti tacerea op. cit., p. 1.

[10] Serban Ionescu, Colette Jourdan-Ionescu, Maltratarea in Copilul maltratat, coordonator Serban Ionescu, Editura Fundatia Internationala pentru copil si familie, Bucuresti, 2001, p. 17.

[11] Maria Roth-Szamosközi, op. cit., p. 52.

[12] Ana Muntean, op. cit., p. 697.

[13] Gabarino apud Maria Roth-Szamosközi, op. cit., p. 55.

[14] ***, Rupeti tacerea op. cit., p. 2.

[15] Kari Killen, op. cit., p. 32.

[16] Gabriela Irimescu, op. cit., p.156.

[17] Schechter si Roberge apud Ana Muntean, op. cit., p. 698.

[18] ***, Rupeti tacerea op. cit., p. 2

[19] Kari Killen, op. cit., pp. 39–40.

[20] Finkelhor apud Kari Killen, op. cit., p. 40.

[21] Maria Roth-Szamosközi, op. cit., pp. 60–61.

[22] Daro si Mc Carthy apud Kari Killen, op. cit., p. 30

[23] Maria Roth-Szamosközi, op. cit., p. 87.

[24] Kari Killen, op. cit., p.31.

[25] Ana Muntean, op. cit., p. 698.

[26] Maria Roth-Szamosközi, op. cit., p. 90.

[27] Ana Muntean, op. cit., p. 698.

[28] Maria Roth-Szamosközi, op. cit., pp. 96-97.

[29] Ana Muntean, op. cit., p. 698.

[30] Serban Ionescu, Colette Jourdan-Ionescu, op. cit., pp. 19-20.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat