QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate asistenta sociala

Asistenta sociala, o profesiune avand un statut mai special: cu multe fatete si in plina dezvoltare








Asistenta sociala, o profesiune avand un statut mai special: cu multe fatete si in plina dezvoltare

Mentionam, in partile anterioare ale lucrarii, aria larga, variata si minutioasa a asistentei sociale, profesia fiind considerata “cu multe fatete”, dupa cum se intituleaza un volum consacrat domeniului (Morales A.,T., Sheafor B., W., 1992). Totodata remarcam, caracterul contradictoriu al preocuparilor domeniului.

Se apreciaza, pe de alta parte, ca ne aflam in fata unei profesii in dezvoltare (Johnson, L.C., 1989, p. 18).



Pentru a intelege mai bine statutul profesiei de asistent social este necesar sa raspundem la intrebarea: cand unui domeniu de activitate i se recunoaste statutul de profesie?

Putem include in conceptul de profesie anumite specii de activitate de munca, in general ocupatii sau indeletniciri, anumite meserii pe care le exercita o persoana care poseda o calificare, adica o pregatire speciala pentru activitatea pe care o va desfasura ca profesiune.

In privinta profesiei de asistent social, in 1915 A. Flexner se intreaba daca activitatea de asistenta sociala este o profesie. Si, surprinzator, raspunsul era negativ, el considerand ca, la acea data, activitatea celor care activau in acest domeniu nu se baza pe un corp de cunostinte stiintifice.

In 1947, A. Lindeman pune problema emanciparii profesiei de asistent social intr-o lucrare, intitulata sugestiv, „Asistenti sociali maturi intr-o lume confuza”. Dupa opinia sa, “Asistenta sociala tinde sa se maturizeze ca profesie deoarece este capabila sa asimileze cunostinte si priceperi din diverse domenii fara sa-si piarda identitatea; este in stare sa-si adapteze procedee manageriale fara sa-si piarda integritatea; este capabila sa-si echivaleze metodele cu cele ale altor profesii; este capabila sa traduca punctele sale de vedere tehnice intr-un limbaj pe care sa-l inteleaga autoritatile; sa fi obtinut un acord intre scopuri si metode si sa doreasca sa se supuna unor standarde care si le impune; recunoaste sfera sa de responsabilitati sociale; este in stare sa se adapteze la dinamica societatii in care opereaza; integreaza cunostintele empirice si teoretice; isi recruteaza candidati avand dintre cele mai ridicate grade de inteligenta” (apud Enciclopedia of Social Work,  1987, vol 2. p. 251).

Antiteza dintre punctele de vedere ale lui Flexner si Lindeman, intr-o forma mai accentuata sau diminuata, se poate regasi pana in prezent. Astfel, in articolul Atributele profesiei (1957) E. Greenwood noteaza ca, desi asistenta sociala poseda toate atributele unei profesii, raportata la altele, ea are un statut mai coborit. Potrivit aceluiasi autor, toate profesiunile poseda:

                - o teorie sistematica;

                - autoritate;

                - confirmarea comunitatii;

                - coduri etice;

                - cultura.

Dupa L.C. Johnson, exista o seama de factori care impiedica asistenta sociala de a avea un statut tot atat de ridicat cum ar fi acela al profesiei de medic sau avocat. Acesti factori ar fi:

- desi exista un acord general despre miezul sau baza cunostintelor de asistenta sociala - asa cum e cazul pentru profesiuni cu statut bine stabilit - nu s-a ajuns inca la un consens in ceea ce priveste specificul acestei baze;

- folosirea termenului de asistent social pentru multe persoane - angajate in diverse servicii, care nu au o calificare profesionala speciala. Astfel, pentru opinia publica este dificil a delimita nivelul asistentului social cu pregatire care il legitimeaza sa se considere profesionist calificat de celelalte categorii. Intr-adevar, de exemplu, si la noi, in primii ani dupa 1989, exista o confuzie frecventa intre profesiile de asistent social si asistent medical, datorata si faptului ca asemenea profesionisti nu se mai calificau. Credem ca nu este lipsit de interes a mentiona ca, intre cele doua razboaie mondiale, aceasta confuzie era evitata prin titulatura de superior - asistent social superior - ce se acorda tuturor licentiatilor universitari.

- spre deosebire de alte profesiuni, care pot fi practicate si particular, asistentii sociali sunt angajati de institutii sau agentii, neexistand un anumit grad de autonomie profesionala. Cu alte cuvinte, in majoritatea cazurilor este vorba despre angajati bugetari. desi in ultima vreme, putem remarca faptul ca, in S.U.A., de exemplu, statul incepe sa delege asistentilor sociali exercitarea particulara a profesiei;

- asistenta sociala s-a dezvoltat din mai multe domenii, cautand sa raspunda trebuintelor umane. Unitatea acestor domenii se realizeaza ceva mai dificil. (L.C. Johnson, 1989, p. 19)

Dupa altii, ne-am afla in fata unei “semiprofesii”. In acest sens, pentru a fi autonoma, o profesie ar trebui sa demonstreze congruenta a doua elemente importante: cunostinte stiintifice si norme profesionale. Daca o profesie poseda la un nivel ridicat un element, iar celalalt este de nivel coborat, ea nu va fi considerata ca avand statut profesional deplin, atat de catre public, precum si de specialistii din domeniu social. O profesie poate sa se bazeze pe o mare cantitate de cunostinte teoretice, dar sa fie deficitara sub aspectul unui cod colectiv de norme etice, cum este cazul inginerilor si al altor categorii de tehnicieni. Sau, poate fi implicata de a sluji la modul ideal, dar deficient din punctul de vedere al cunostintelor de baza, cum ar fi cazul profesiilor de asistent medical sau bibliotecar. In acest caz, pentru domeniul asistentei sociale, s-ar putea pune in discutie caracterul eclectic al cunostintelor. Si in aceasta privinta statutul profesiei poate fi mentinut la standarde rezonabile datorita faptului ca ne aflam in fata unei profesii in plina dezvoltare si emancipare.



Utilizand drept criterii de apreciere recunoasterea de catre comunitate si autoritatea, unii considera statutul profesiei de nivel mediu.

De cealalta parte, putem mentiona pe cei care, in mod convingator, ridica la cote inalte statutul profesiei. Astfel, Hall, in 1968, avanseaza argumente deosebit de puternice in favoarea statutului asistentei sociale: utilizarea organizatiilor profesionale ca termen major de referinta, punerea in slujba serviciului public, autoreglarea, un sens al profesiei, autonomie si o baza specializata de cunostinte. Profesia de asistent social a dezvoltat aceste caracteristici de timpuriu si si-a accentuat caracterul de profesie in situatiile de interventie directa, printr-o expertizare cognitiva.

Asistenta sociala este practicata in cadrul unor organizatii formale, birocratice. Dupa cum se cunoaste, Max Weber a caracterizat structura birocratica drept avand un grad ridicat de specializare, o structura de autoritate ierarhica, relatii impersonale si recrutare bazata pe abilitati. Cu toate ca structurile birocratice au fost vazute in antiteza cu profesia, s-a avansat si ideea ca ele sunt complementare. Asistenta sociala, ca atare, a fost descrisa si ca o “profesiune organizationala”, asistentul social aflandu-se, de fapt, in fata realitatii sociale iar prestatia sa realizandu-se intr-o organizatie formala (birocratica).

Deoarece asistenta sociala continua sa fie vazuta in stare de emergenta si dezvoltare, credem ca este deosebit de important a adauga si sublinia ca o profesie se defineste si se clasifica prin ea insasi, in decursul timpului.

Multe dintre studiile curente despre notiunea de profesie se bazeaza pe o perspectiva pragmatica, care ia in considerare influenta politica, stratificarea claselor si relatiile care se stabilesc intre cei care iau decizii in sfera afacerilor si politicii economice. Acest mod de abordare se refera mai mult la putere ca baza de analiza decat sa enumere atributele diferitelor grupuri profesionale. Din acest punct de vedere, analiza profesiei de asistent social nu releva ceea ce intr-adevar ii este caracteristic.

Semnificativ pentru asistenta sociala este accentul pus pe servicii. Aceasta este cheia de bolta pentru intelegerea oricarei conceptii despre asistenta sociala ca profesie. Trebuie sa-i mai adaugam alte doua, inspirat surprinse de J.G. Hopps si E.B. Pinderhughes: “Asistenta sociala este un fel de pod uman suspendat, sustinut de cabluri care reprezinta respectul pentru demnitatea umana si dreptul de autorealizare a fiecarui individ” (Idem, p. 353) (s.n.).

Dupa trecerea in revista a statutului profesiei de asistent social, asa cum se prezinta el in state unde exista traditie si continuitate precum si structuri organizationale bine stabilite, vom incerca sa precizam locul si rolul asistentului social in societatea romaneasca de tranzitie.

Pentru tarile in care structurile economice si sociale sunt stabile, contextul este altul decat in Romania, ca atare si sarcinile asistentei sociale vor fi intr-o oarecare masura diferite. Asa dupa cum subliniaza E. Zamfir si L. Ionescu, daca in primul caz asistenta sociala este prioritar corectiva si compensatorie, in Romania asistentul social trebuie sa se implice in reconstructia sociala, in speta fiind vorba de o abordare terapeutica la nivelul intregii comunitati. (Constable, R., Metha, V.,1994, p. 10). O asemenea strategie de interventie terapeutica este argumentata prin colapsul economic de dupa 1989, caracterizat drept patologic, incluzand, printre altele, haos in ceea ce priveste productia, escaladarea preturilor, cresterea saraciei, cresterea somajului, formarea inadecvata a managerilor care au un statut ambiguu in relatiile cu statul, deteriorarea disciplinei muncii, reducerea numarului de ore de munca si sporirea concediilor si a zilelor nelucratoare platite de stat, alienarea politica a unei mari parti a populatiei, coruptia ce duce la criza sistemului de control social, o politica populista de mentinere artificiala a unor companii, cresterea delincventei si a violentei, numeroase dispute sociale si politice etc. Statutul profesional al asistentului social in Romania trebuie sa fie definit in termenii acestui context specific al tranzitiei (Constable, R., Metha, V., 1994p. 10).

TEME DE REZOLVAT

1. Scrieti un eseu de aproximativ  trei pagini avand ca tema:

 Ce am stiut si ce am aflat nou despre profesia de asistent social   




INTREBARI

1. Profesia de asistent social nu poate fi considerata cu multe fatete. Afirmatia:

a. este corecta

b nu este corecta

c. este valabila, dar stirbeste prestigiul profesiei

2. Care din urmatoarele elemente ridica la cote inalte profesia de asistent social:

a. punerea in slujba serviciului public

b. o baza specializata de cunostinte

c. ambele raspunsuri sunt corecte

3. Asistenta sociala reprezinta o profesiune organizationala. Afirmatia ete:

a. corecta

b. partial corecta

c. incorecta

4. In cazul asistentei sociale, accentul pus pe servicii reprezinta:

a. cheia de bolta pentru intelegerea oricarei conceptii despre  asistenta sociala

b. un element cu o oarecare semnificatie in intelegerea conceptiilor despre asistenta sociala

c. un element lipsit de relevanta in intelegerea conceptiilor despre asistenta sociala

5. Unitatea domeniilor care formeaza asistenta sociala s-a realizat:

a. foarte usor

b. usor

c. ceva mai dificil

Raspunsuri corecte:

1b, 2c, 3a, 4a, 5c.

BIBLIOGRAFIE

Krogsrud Miley, Karla, O’Meila, Michael,DuBois(2006), Practica asistentei sociale, Editura Polirom, Iasi, pp.23-44

Neamtu, George(2003) Introducere in teoria asistentei sociale, in Neamtu, George (coordinator), Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi, pp. 25-56.

Prelici, Viorel (2002) Aspecte metodologice si abordari in asistenta sociala, Editura Mirton, Timisoara.

                                      




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat