Asistenta sociala ca idee, demers si profesie

Asistenta sociala ca idee, demers si profesie

Cu 1750 i.H. oamenii se gandeau sa se ajute unii pe altii, la vremuri de restriste. Ideea o putem gasi in Codul lui Hammurabi, regele Babilonului. Cinci veacuri mai tarziu, poporul evreu spunea ca Dumnezeu asteapta de la credinciosi sa-i ajute pe cei saraci. Philanthropy era cuvantul ce desemna actele de iubire si se concretiza in ajutoare acordate cetatenilor saraci in cetatile grecesti antice. In Roma antica exista o traditie denumita annona civica prin care familiile de vaza (patricieni) ofereau celor saraci bani sau cereale la preturi foarte mici. Isus Hristos propovaduieste iubirea dintre oameni ca vointa a lui Dumnezeu. Daca, in derularea istoriei, urmarim ajutorul ca idee sau ca demers, vom constata, in ambele cazuri, un progres, o imbogatire si o diversificare a lor. Acest lucru se datoreste, atat faptului ca au fost tot mai multi oameni ce au avut nevoie de ajutor, precum si ca s-a dat tot mai mare atentie ajutorului in plan teoretic si practic. Dar, in ciuda progresului pe care l-a realizat in diverse domenii - ca si in cel al asistentei sociale - lumea continua sa ramana un spatiu imperfect. Avem oameni nefericiti care nu reusesc in competitia pentru un loc de munca, sunt marginalizati sau chiar exclusi de drepturi fundamentale si legitime, nu se pot bucura la vreme potrivita de atasament, dragoste, familie si nu au acces la educatie. Exista, de asemenea, persoane care nu-si pot satisface trebuinte de baza cum ar fi cea de foame, adapost cald si sigur, ingrijirea sanatatii etc. Societatea are persoane vulnerabile si care raman cu trebuinte speciale nesatisfacute cum ar fi copiii, batranii, handicapatii. Viata moderna nu poate feri intotdeauna omul de abuz si oprimare. Avem oameni care, din diverse ratiuni, normale sau patologice, gasesc ca viata este inutila si doresc sa si-o curme sau cer dreptul la eutanasie. Imperfectiunile lumii noastre necesita ca oamenii sa fie ajutati. Si, intrucat viata sociala se complica tot mai mult, este nevoie de o persoana care se pricepe sa acorde ajutor calificat, profesionist. Acesta este asistentul social.

Se poate spune si despre asistenta sociala - asa cum s-a spus si despre psihologie de catre H. Ebbinghaus - ca are un trecut lung si o istorie scurta. Asa cum putem delimita o indelungata perioada a psihologiei inglobata in filosofie, arta, etc. de cea propriu zis stiintifica, cu o vechime de aproximativ 120 de ani, tot asa poate mai indelungata perioada de asistenta sociala implicita, impusa de situatiile in care oamenii trebuiau ajutati, se delimiteaza de asistenta sociala ca demers profesionist, adica de cand putem vorbi de profesiunea de asistent social, de asemenea cu o existenta scurta, doar de mai bine de un secol. Asistenta sociala capata astfel un statut recunoscut si avand un corp de cunostinte stiintifice. Ea se inscrie in randul profesiilor care ajuta satisfacand anumite trebuinte umane. Astfel, trebuintele de natura fizica, ale corpului uman, sunt satisfacute de catre medicina; satisfacerea trebuintelor de natura afectiva revine psihologiei; atunci cand vorbim de satisfacerea trebuintelor de natura intelectuala ne gandim cu precadere la educatie; trebuintele spirituale, cele care transced existenta noastra pamanteana aduc in prim plan religia. In sfarsit, asistenta sociala inseamna capacitatea de a satisface relatiile cu altii.

In societatea vest europeana, de exemplu, asistenta sociala profesionista a inceput sa se contureze in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si s-a evidentiat mai pregnant in secolul al XX-lea. Dezvoltarea sa a mers paralel cu nivelul interesului public privitor la bunastarea sociala si serviciile umanitare. In societatea nord americana ca si in Europa, acolo unde functioneaza mecanismele democratice ale accesului la putere atunci cand conduc partide politice care acorda atentie bunastarii sociale, imbunatatirii ei, numarul celor care activeaza in domeniul asistentei sociale creste semnificativ. De asemenea si importanta lor. Atunci cand puterea este conservatoare, interesandu-se cu precadere de aparare, in dauna bunastarii sociale, oferind oportunitati pentru ca unii sa se poata imbogati, acolo unde atacurile teroriste se inmultesc si stocul armelor nucleare creste, raman bani tot mai putini pentru bunastarea sociala iar numarul si pregatirea celor care vor activa in domeniul asistentei sociale scade.

Nu ni se pare lipsit de interes sa urmarim evolutia asistentei sociale in tara noastra, in decursul timpului si, mai recent, inainte de impunerea regimului comunist si dupa.

Probabil ca ideea de ajutor apare pe teritoriul actualei Romanii in comunitatile cetatilor grecesti de la Marea Neagra. Filantropia trebuie sa fi fost cunoscuta si de vecinii grecilor pontici. Apoi, fara indoiala ca, dupa aparitia si oficializarea crestinismului, tot ce a insemnat ajutarea aproapelui s-a legat strans de biserica. Manastirile indeplineau diverse functii, printre care si cea de asistenta sociala - gazduirea pentru escale pasagere ale calatorilor, asezaminte de sanatate (bolnite, azile) etc. Biserica era impropritarita de domni pentru a putea satisface trebuintele categoriilor dezavantajate pe care le gazduiau.

Modernizarea statului roman a insemnat si preluarea de catre acesta a asistentei sociale, dupa modele asemanatoare statelor vest europene. Perioada interbelica reprezinta maximum de modernizare si democratizare a Romaniei, neegalat chiar si dupa depasirea jumatatii de veac de dictatura comunista, la inceput impusa dinafara, ulterior puternic edificata si greu de depasit - ca mentalitate, reflectata in viata politica, legislatie servicii publice etc.

Statul roman modern a fost preocupat de protectia si asistenta sociala aparand nevoia unor oameni calificati in managementul unor asemenea probleme. Ca atare, intre cele doua razboaie mondiale vom inregistra prima scoala superioara de asistenta sociala, de nivel academic. Cadrele didactice care au predat aici au facut studii de specializare in Statele Unite, intorcandu-se cu un model modern de educatie in asistenta sociala pe care l-au aplicat adaptandu-l la situatia de la noi.

Impunerea regimului comunist, cu caracter extremist dictatorial inseamna, de fapt, diminuarea, degradarea si pana la urma disparitia majoritatii profesiilor dedicate omului ca individualitate, personalitate. Exceptand profesia de medic - ignorarea trebuintelor de sanatate costand prea scump statul comunist - alte profesii cum ar fi cea de psiholog si asistent social au fost privite cu suspiciune de catre puterea comunista si, in final, desfiintate pur si simplu. Era, in fond, o punere de acord a ideologiei cu practica vietii soicale. Atata timp cat, pentru a se putea mentine, dictatura sacrifica individul pe altarul - chipurile - binelui social, de dragul unor perspective utopice, ireale, plasate intr-un viitor iluzoriu, a dezvolta profesiuni care tocmai individualitatea umana o pun mai presus de orice, era de-a dreptul periculos. Masurile impotriva asistentei sociale, poate mai putin brutale decat cele indreptate impotriva psihologiei, au avut insa efecte tot atat de daunatoare si chiar mai mult, avand efecte pe o perioada mult mai indelungata, putand vorbi, chiar oficial, de disparitia acestei profesii si de reinfiintarea invatamantului superior de asistenta sociala abia dupa 1989. Este vorba in perioada comunista despre desfiintarea scolii superioare de asistenta sociala si transformarea ei in scoala postliceala ca, in final sa se desfiinteze si aceasta, fiind transformata in scoala de asistente medicale. Nu se putea sa iei masuri fatise impotriva unei profesii care milita pentru cei dezavantajati ce reprezentau, pentru comunisti, doar aparent obiectul justitiar, in fapt, masa de manevra a acestei dictaturi. Daca pentru comunisti, de exemplu, un vers din "Internationala" - cantecul care si-l considerau emblematic - "sculati voi oropsiti ai vietii, voi osanditi la foame, sus! "exprima dorinta de emancipare pentru cei napastuiti de soarta, asistentii sociali preconizeaza si ei schimbarea, se declara "agenti ai schimbarii". Daca primii folosesc omul ca masa de manevra a mentinerii dictaturii, el nebeneficiind de nimic sau chiar pierzand ce a mai avut si in special libertatea, asistentii sociali se pun, de fapt, cu consecventa, in slujba celor ce au nevoie de ajutor.

Puterea comunista, preocupata de a-si mentine cu orice pret si perpetuu dominatia, atat pe plan intern cat si extern, incalcand drepturile omului, controland sever satisfacerea trebuintelor, impiedicand orice initiativa individuala care nu este pusa in slujba statului, respectiv a puterii etc., nu este un teren propice pentru dezideratele asistentei sociale. Dar, totusi si intr-un climat dictatorial oamenii traiesc si au probleme general umane si specifice. Ele erau rezolvate, nu in sensul de a provoca schimbarea ci de a ajuta membri docili ai unei societati care propovaduia pretentia ca se poate realiza o fericire generala - in fapt abstracta si utopica - sacrificand persoana, ca individ concret si unic.

Asistenta sociala nu poate sa se dezvolte in conditiile in care societatea nu recunoaste drepturile persoanei, drepturi care i se deturneaza in favoarea unor scopuri care nu-i sunt, de fapt destinate, utopice si demagogice.

Atat in regimuri democratice cat si in cele totalitare, declinul serviciilor de ajutare se manifesta tocmai atunci cand ar fi mai mare nevoie de ele.

In concluzie, vom constata ca viata sociala din ce in ce mai complicata, pe de-o parte si faptul ca lumea este departe de a fi mai perfecta, pe de alta, indreptatesc a considera ca nivelul rezolvarii problemelor sociale trebuie sa fie tot mai profesional iar numarul asistentilor sociali tot mai mare iar acolo unde conditiile sunt potrivnice ei trebuie sa lupte pentru afirmarea domeniului.

Este, intr-adevar, surprinzatoare aria larga, variata si, totodata minutioasa a asistentei sociale. Acolo unde asistenta sociala este bine statuata, putem gasi asistenti sociali in spitale, case de batrani, servicii pentru protectia copilului, agentii de adoptii, servicii pentru bunastare sociala, in cadrul tuturor serviciilor sociale, in penitenciare si instante judiciare, scoli, birouri ale veteranilor de razboi, in tari unde au existat regimuri dictatoriale in organizati ale fostilor detinuti politici. Asistentii sociali activeaza in servicii publice, in organizatii neguvernamentale si servicii private. Gasim asistenti sociali chiar in armata si in unitati industriale.

Misiunea asistentilor sociali variaza, pana la un punct, in functie de profilul locului in care lucreaza. Totusi, exista scopuri comune ale asistentei sociale in general. Acestea se considera a fi:

- ingrijirea,

- tratarea,

- schimbarea.

Ingrijirea este o valoare pivot in domeniul asistentei sociale. Grija pentru om, a devenit generalizata - nu generala nu in mod general, nediferentiat, diminuand individualitatea, persoana, Selful - pentru toate categoriile de persoane aflate in nevoie, adica avand trebuinte nesatisfacute. Daca in 1863, in statul Massachusetts, se stabileste un Consiliu de Stat al Caritatii, cu scopul de a investiga si controla azilele, inchisorile si ospiciile pentru bolnavi psihic, astazi se militeaza pentru centre de tip familial plasate si structurate in interiorul comunitatii, facilitati acordate detinutilor minori, psihiatrie comunitara etc.

Tratarea este un al doilea scop al asistentei sociale, in mod indreptatit a fi considerat important. Tributara paradigmei medicale de unde este imprumutata, tratarea ca scop al asistentei sociale vizeaza tehnici adecvate functionarii sociale ce urmeaza a fi restabilita. Este vorba despre tehnici mai putin specializate - mai accesibile asistentului social care ramane, totusi, asistent social si nu clinician - sau unele de competenta mai strict clinica precum analiza tranzactionala (T.A.), terapia familiei, cognitiva, gestaltterapie, programarea neurolingvistica, terapia psihomotorie, terapia existentiala, psihodrama.

Aceste tehnici se regasesc aplicate la nivel individual, de familie sau grup.

Desigur, asistentul social se va specializa, pana la un punct, in privinta uneia sau alteia dintre metode, dar, in general, el va viza problemele de functionare sociala, Finalitatea urmarita va fi ca sa determine clientii sa se ajute singuri.

Schimbarea din punct de vedere social este un element esential al asistentei sociale. Pionierii asistentei sociale profesioniste au fost si mari militanti si reformatori, care au luptat pentru imbunatatirea conditiilor de viata din diferite institutii - azile, spitale, inchisori. In decursul timpului eforturile s-au deplasat catre un militantism centrat pe marile probleme sociale care vizeaza legi, proceduri, atitudini.

Asistenta sociala vizeaza, de asemenea, educatia sociala. Este vorba despre eforturile indreptate pentru a schimba atitudini, ale categoriilor defavorizate pe de-o parte si ale opiniei publice fata de membrii cei mai vulnerabili, pe de alta.

Retineti din aceasta tema urmatoarele idei principale:

IDEEA DE AJUTOR ESTE STRAVECHE, O GASIM IN CODUL LUI HAMMURABI (1750 iH)

ASISTENTA SOCIALA ARE SI EA UN TRECUT LUNG SI O ISTORIE SCURTA

EXISTA TREI TEME COMUNE ALE ASISTENTEI SOCIALE: INGRIJIREA, TRATAREA SI SCHIMBAREA

TEMA DE REZOLAT

Scrieti un eseu de aproximativ trei pagini avand ca tema:

Asistenta sociala inseamna intotdeauna ajutor, dar nu orice ajutor inseamna asistenta sociala

INTREBARI

1. Si despre asistenta sociala putem spune ca are un trecut lung si o istorie scurta deoarece:

a. a fost practicata inainte de a fi o stiinta

b. a existat din momentul in care a fost profesie

c. afirmatia nu este valabila deoarece din momentul in care are istorie este stiinta

2. Ideea de ajutor in timp de restriste:

a. exprima un punct de vedere stiintific in asistenta sociala

b. nu o putem considera ca reflectand preocupari de asistenta sociala

c. se poate regasi inca in Codul lui Hammurabi

3. Care din urmatoarele reprezinta scopuri comune ale asistentei sociale in general:

1. ingrijirea
2. punctualitatea
3. nici unul dintre raspunsurile a si b nu sunt valabile

4. Tema dorintei de a imbunatati functionarea sociala presupune:

1. sa se inlature disfunctiile sociale
2. sa se faciliteze schimbarea
3. ambele raspunsuri sunt corecte.

5.In domeniul asistentei sociale, ingrijirea reprezinta:

a. o valoare care in perspectiva va deveni importanta

b. o valoare pivot

c  o valoare perimata.

Raspunsuri corecte:

1a,  2c, 3a, 4c, 5b

BIBLIOGRAFIE

Zamfir, Catalin (2004) O analiza critica a tranzitriei. Ce va fi "dupa",Editura Polirom, Iasi, pp.17-33.

Zamfir, Elena (1999) Sistemul serviciilor de asistenta sociala, in Romania, in Zamfir, Catalin, Politici sociale in Romania, Editura Expert, Bucuresti, pp. 233-268.

Bocancea, Cristian (2003) Dimensiunea contextuala a asistentei sociale, in Neamtu, George (coordinator) Tratat de asistenta social, Editura Polirom, Iasi, pp.111- 168

Miftode, Vasile (1995) Teorie si metoda in asistenta sociala, Editura Fundatiei Axis, Iasi, pp. 65-106

2. ASISTENTA SOCIALA, O PROFESIE PRIN CARE OAMENII POT FI AJUTATI

In cadrul acestei teme veti putea intelege specificul profesiei de asistent social, tinand seama tocmai de faptul ca, desi cateodata  caracterizata ca avand un statut plin de contradictii, indeplineste roluri distincte si importante, iar asistentul social un profesionist care mai mult actioneaza decat mediteaza.

Veti urmari urmatoarele obiective care vor contribui la realizarea competentei de care aveti nevoie in profesie:

01: asimilarea celor cinci teme majore care caracterizeaza profesia de asisent social si care o sa contribuie la clarificarea viitorului statut profesional;

02: o buna cunoastere a rolurilor pe care trebuie sa le joace un asistent social;

03: intelegerea locului si rolului pe care trebuie sa-l indeplineasca asistentul social pentru a preveni socul viitorului.