QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Deseneaza un obiect cilindric si unul cubic grupate impreuna, aratand perspectiva potrivita, lumina si umbra





Deseneaza un obiect cilindric si unul cubic grupate impreuna, aratand perspectiva potrivita, lumina si umbra.

Formele

Cand o suprafata este complet inconjurata de linii se numeste figura sau forma. Forma trebuie sa fie bine dimensionata, avand lungime si latime. Linia are doar lungime. Formele de baza sunt: patratul, cercul, triunghiul si formele libere.


Volumele

Atunci cand adaugi si adancime formei, aceasta devine volum, deoarece are grosime. Figura devine astfel tridimensionala, deci are volum, adica inaltime, latime si grosime. Cele 4 corpuri de baza sunt: paralelipipedul, sfera, conul si cilindrul.

Desenul de perspectiva

            Perspectiva este un efect de adancire a distantei atunci cand asezam o imagine tridimensionala intr-un plan bine dimensionat. A desena in perspectiva inseamna a raporta toate liniile spre unul sau mai multe puncte din orizont, denumite puncte de fuga. Orizontul este reprezentat de o linie imaginara care strabate desenul, unind latura stanga cu latura dreapta a colii de desen. Aceasta linie se numeste linia orizontului. Ea se situeaza la nivelul ochilor. Fiecare desen are o singura linie de orizont care va fi reprezentata printr-o orizontala situata mai sus sau mai jos, in functie de inaltimea de la care privim.

Perspectiva liniara

Liniile pot indica adancime prin convergenta, subtiere in proportie, diminuare in marime, aparand mai apropiate sau departate. Formele, volumele, pot de asemenea sa indice adancimea prin prezentarea unei anumite parti micsorate, aparand undeva in departare, sau pierzandu-si claritatea.

Perspectiva aeriana

Valorile culorii sau ale tonului pot indica adancimea prin atenuarea treptata a intensitatii culorii, devenind mai pale, mai deschise. Aceasta atenuare se obtine prin diminuarea contrastului, sau prin desenarea mai putin conturata a marginilor. Redarea adancimii in detalii de interior se face pierzand claritatea si simplificand valoarea tonului. Stralucirea si reflexia nu se vad la distanta.

Perspectiva unghiulara

Daca un colt pare mai aproape, liniile orizontale se inclina spre doua puncte exterioare de pe orizont. Aceste puncte se numesc „puncte de fuga” si vor fi situate opus, in stanga si in dreapta liniei orizontului. Liniile verticale devin mai mici iar liniile curbate, mai netede si drepte.

Paralele in perspectiva

Daca forma desenata este cu fata spre tine (la nivelul ochilor tai), liniile paralele converg spre un punct pe orizont.

Perspectiva oblica

Daca ochiul este aproape de obiecte inalte, liniile verticale par sa se incline spre un al treilea punct care este la inaltime; deasupra, liniile orizontale se inclina spre doua puncte exterioare pe orizont, iar orizontul este la un nivel mai jos decat ochiul.

Umbra

            Cand lumina cade pe o parte a unui obiect, partea opusa devine intunecata. Partea intunecata este umbra obiectului. Natura umbrei este datorata absentei partiale a luminii, astfel incat atunci cand reprezinti intr-un desen un volum care se misca si pare ca are grosime, pui in umbra partea care nu se afla in lumina. Punerea in umbra este ceea ce face ca o imagine sa para reala, da viata si spatialitate volumelor desenate. Cand schitezi volume din natura, uneori lumina nu bate din unghiul potrivit care sa le scoata in evidenta. Asa ca, atunci cand pui in evidenta un obiect, nu uita sa decizi de la inceput unghiul din care bate lumina. Apoi pune obiectul in umbra din unghiul exact opus.

            Atunci cand desenezi un obiect static poti controla lumina. Un fotograf atent ar aseza lumina in avantajul clientului pentru a scoate in evidenta calitatile acestuia; la fel si tu, artistul, trebuie sa faci acelasi lucru. Pentru a insufleti un corp, un obiect, foloseste o singura sursa de lumina si nu doua sau mai multe. Mai multe surse de lumina plasate in unghiuri diferite isi distrug reciproc umbra si obiectivul ramane in aparenta neted.

            Un desen reusit al umbrei unui obiect reprezinta secretul desenului real. Acorda mare atentie modului in care umbra se imbina cu reflexia luminii si devine mai deschisa cand invaluie o suprafata rotunda asa cum se intampla la sfera, con si cilindru. Poti sa sugerezi un reflex usor al marginii cu un stamp imbibat cu praf de creta. Acorda atentie figurii umbrei pentru fiecare din corpurile de baza. Dupa cum poti observa, umbra unui cub este un paralelogram.

Valorarea

Valoarea se refera la lumina si umbra aplicate unui desen. Valorarea se refera adesea la ton, poate fi deschisa, medie sau intunecata; corpurile de mai jos: cubul, sfera, conul si cilindrul aveau o tenta tridimensionala chiar si inainte de a li se adauga tonul. Dar sfera ar fi numita cerc daca ar fi desenata doar cu o linie.

Lumina

            Atunci cand lumina cade pe un obiect dintr-o anumita directie, se formeaza doua umbre. Una se formeaza pe partea obiectului care este opusa luminii (umbra proprie) si cea de-a doua pe obiectele si suprafetele vecine (umbra purtata). Daca cealalta suprafata este mai inchisa decat tonul umbrei formate, atunci umbra acestei suprafete o vei desena mai inchisa decat umbra de pe un obiect si invers.

De exemplu, daca unui copac i se proiecteaza umbra pe zapada, aceasta ar trebui sa fie mai deschisa decat umbra pe copac. Forma umbrei proiectate este aceea de sectiune transversala verticala a obiectului; se observa jos, lateral, incepand de la marginea obiectului, si apare mai ingusta decat marginea obiectului.

Pentru a reprezenta cat mai natural acest tip de umbra, deseneaz-o foarte aproape de obiect si intotdeauna mai ingusta decat acesta; daca insa umbra este mai groasa decat obiectul, atunci va arata ca si cum a fost decupat din hartie si sta deasupra obiectului.

            Inca un punct important de observat despre acest tip de umbra este ca aceasta cade adesea pe suprafete inegale. Daca umbra obiectului cade pe partea plana a mesei sau pe podea, de obicei este dreapta si are o forma geometrica; daca umbra cade peste suprafete imperfecte (pietris, zapada, obiecte cu denivelari), atunci imbratiseaza suprafata respectiva si se invaluie strans in jurul formei acesteia.

           

Desenul de mai jos reprezinta un obiect cilindric si unul paralelipipedic asezate unul in apropierea celuilalt, putin mai jos de nivelul ochiului.

TEHNICI DE VALORARE

Tonuri in creion. Iata trei tehnici de obtinere a tonului culorii din creion (prin valorare) pe care le poti folosi: prin trasarea liniilor una langa alta (fie cu varful creionului pentru linii fine, fie cu creionul pentru linii ingrosate); prin incrucisarea liniilor sau prin aplecarea creionului lateral.

Tonuri in stamp. Acest tip de hartie (din imaginea de mai jos) arata ca un sul special de hartie tare, cu un capat moale si ascutit. Tonurile usoare pot fi obtinute folosind acest tip de hartie astfel: mai intai se obtine praf de creta cu ajutorul smirghelului, apoi se rasuceste capatul moale al hartiei prin praful de creta, dupa care se aplica pe plansa de desen.  




Tonuri in praf de creta. Tonurile pentru margini dominante pot fi obtinute rapid prin frecarea unei bucati de creta lateral pe locul unde doresti sa obtii marginea. Amestecuri mai slabe pot fi obtinute prin trecerea peste plansa a unei bucati de material textil sau piele moale impregnate cu praf sau cu un stamp.

2. Realizeaza o schita a unui animal, aratand distributia volumelor prin valorare.

Schita partiala a unui caine

Deseneaza doua patrulatere apropiate, de forma aproape patrata si asaza-le astfel incat una dintre laturi sa fie comuna, iar ambele sa fie pe aceeasi panta.

Deseneaza doua linii curbe care sa sugereze un cilindru neuniform, pentru a contura gatul cainelui, latindu-l spre umeri. Urmeaza apoi conturul spatelui care se uneste cu linia capului.

           

Adauga a treia dimensiune facand din patrulatere cuburi asa incat sa semene cu doua cutii de chibrituri. Contureaza apoi cu atentie forma urechilor si gura. Desparte buzele numai pana la jumatatea gurii. Buza de jos ar trebui sa treaca peste cutia de chibrituri, apoi curbeaz-o in sus (pe panta) si taie coltul cutiei (trasaturile fetei cainelui vor incepe din partea stanga a cubului). Termina linia de sub gura cainelui usor estompata, unind o forma cu cealalta (capul cu gatul).

Ochiul se reprezinta ca o sfera asezata intr-o elipsa, in coltul celui de-al doilea patrulater. Se pune in evidenta o pupila intunecata, circulara in interior. In desenul de mai sus, se vede irisul circular in perspectiva asa incat pare a fi o elipsa ce contine o elipsa mai mica in interior.

Pleoapele se deseneaza ca niste arcade ce delimiteaza elipsele acoperind coltul superior al patrulaterului. Liniile fruntii si ale partii de sus a botului sunt drepte, cu exceptia unei mici adancituri in spatele varfului nasului. O nara taie varful cubului, iar cealalta este sugerata de o linie accentuata.

Sterge indiciile care arata ca in desen au fost niste corpuri geometrice (cuburi, sfere, elipse). Cainele va fi alb, deci figura trebuie sa fie foarte fada in acest moment. Foloseste creionul stamp impregnat cu praf de carbune gri deschis luat de pe o folie de smirghel. Considera ca lumina cade perpendicular pe desen, astfel incat imaginea sa para a fi privita din spate dreapta.

Accentueaza prin umbra (valoratie) trasaturile capului, gurii si cefei. Accentueaza tot prin umbra conturul ochilor si partea interioara a urechilor si de asemenea marginea din dreapta. Rotunjeste usor forma gatului si a spatelui prin impunerea unui ton. Cu creionul cu mina de carbune accentueaza centrul ochiului pentru a sugera irisul si partea de sub pleoape. Fa varful nasului cat mai negru posibil, dar lasa partea de sus gri deschis. Cu o bucata de hartie imbibata in praf de creta gri inchis, sugereaza mustatile.

Dogul german are pete asemanatoare cu hartia sau materialul textil uzat. Poti desena aceste pete cu mana libera, dar daca vrei sa arate convingator, incearca sa gauresti cu degetul o bucata de hartie si apoi cu unghia sau penseta, smulge bucatele mici de pe marginea gaurii astfel incat sa arate zdrentaroasa. Asaza apoi bucata de hartie gaurita pe plansa cu desenul (ca si cum ai folosi un sablon) si coloreaza pe deasupra cu praf de creta neagra.

            Deseneaza pe spatele cainelui cateva din petele descrise anterior. Mareste intensitatea culorii petelor, adaugand putina culoare gri. Inchide culoarea interioara a urechilor. Deseneaza pete pe cap, dar pune foarte putine pete pe gat. Intuneca petele gatului si umerilor pentru a da rotunjime formelor.

Petele sunt cel mai bine desenate atunci cand se fac miscari scurte si precise cu ajutorul creionului. Pentru ca petele sa straluceasca, acopera-le cu praf de creta gri-deschis, sau cu o guma de sters.

Culoarea fundalului se obtine cu ajutorul prafului de creta gri-inchis, peste care se da de mai multe ori cu praf de creta neagra. Lucreaza foarte aproape de marginile formei cainelui. Fundalul trebuie finisat, dar incearca sa mentii o oarecare varietate a culorii pentru pete de lumina si intuneric. Adauga putina stralucire nasului si ochilor cu ajutorul gumei de sters si aplica puncte foarte fine pe imagine, inainte de a contura petele luminoase.

          3. Realizeaza un desen decorativ original, in culori, folosind orice motiv, si specifica la ce ar putea fi folosit.

In continuare sunt prezentate cateva tipuri de desene:

Decorativ

Compozitia decorativa este plana (ii lipseste adancimea). Poti folosi figuri bidimensionale (inaltime si latime), modele fara curba, rotunjiri (pe obiect), structuri sau figuri repetate, amanunte, contraste de colori, margini si contururi ascutite, figuri separate sau suprapuse.

Structural

Compozitiile structurale au consistenta. Poti folosi corpuri tridimensionale (inaltime, latime, adancime), figuri suprapuse, perspective liniare (marimi reduse), perspective aeriene (paloare a culorilor), umbre in cadrul formelor, margini ascutite sau rotunde, culori descriptive sau imaginare.

Descriptiv (narativ)

Compozitia descriptiva are un scop particular. O poti desena pentru a spune o poveste, a face o aplicatie, a clarifica o fapta, actiune sau pentru a face propaganda.

Emotional (afectiv)

Compozitia emotionala are o insemnatate personala. Poti folosi linii, forme, tonuri, culori, care simbolizeaza o anumita expresie, aplicatie, interpretare, imaginatie, deformare.

Alfabetic

Compozitia alfabetica este bazata pe figura unei litere, se pot face repetari, inversari, schimbari de marimi si pozitionari ale literei, in cadrul ales.



Geometric

Compozitia geometrica este bazata pe figuri geometrice cum ar fi: cercul, triunghiul sau patratul.

4.  Picteaza o plansa cu flori sau frunze.

Urmeaza pasii urmatori:

Pasul 1

Imparte spatiul prin contururi simple. Hotaraste care sunt partile principale. De obicei, sunt trei parti: fundalul, planul central si prim planul. Asaza-le in functie de un punct central de reper. Evita detaliile in acest moment.

Pasul 2

Stabileste doua suprafete: una de lumina si una de umbra. Lucreaza cu ideea de negru in prim plan si nu de sus in jos.

Pasul 3

Stabileste sursa de lumina. Adauga umbra (pe obiect) pe o suprafata pictata, dar neuscata. Stabileste adancimea dorita a picturii. Umbreste suprafetele si formele.

            Pasul 4

Clarifica-ti expresia. Simplifica si uneste detaliul. Elimina orice lucru care nu te ajuta in mod direct sa clarifici si sa infrumusetezi exprimarea. Raporteaza toate elementele la subiectul principal luat in discutie.

5. Alege un peisaj din natura si deseneaza-l cu ajutorul creioanelor colorate.

Iata un peisaj desenat in doua moduri: unul naiv si unul realist. Compara obiectele din cele doua desene si modul de realizare al fiecaruia.

Lacul

In primul desen lacul este privit mai degraba de sus, decat din fata. In al doilea, cel realist, ovalul culcat reprezinta mai bine lacul vazut din fata.

Muntii

Deseneaza muntii astfel incat unul sa se suprapuna cu o parte din celalalt. 

Nu trasa linii foarte inalte si inguste, pentru ca trebuie sa arate cat mai credibil.

Coniferele

Desenul pinilor in maniera primitiva arata ca si cum ar fi fost decupati din hartie si lipiti pe suprafata muntelui. Pentru a-i face sa arate cat mai real posibil, deseneaza-i intr-o forma mai putin regulata si umple-i de culoare, ca in imagine.

Casa

Casa desenata in mod primitiv este plata (unidimensionala) si terminata brusc la unul dintre capete. Pentru a desena o casa in mod realist, fa-o tridimensionala.

Buturuga si barca

Prima imagine a buturugii si barcii este tridimensionala, deoarece este vazuta in acelasi timp atat din lateral, cat si de sus. Desenul realist arata ca si cum ar fi privit de un aparat de fotografiat.

            Drumul

Desi in viata de toate zilele latimea drumului este aceeasi atat la inceputul cat si la sfarsitul acestuia, in desenul realist, datorita perspectivei, drumul arata ca in desenul din partea dreapta a imaginii.

Copacul

Copacul desenat in maniera primitiva este mai lat la varf decat la baza. In desenul realist, copacul este mai ingust la varf decat la baza. Ramurile cresc direct din trunchi (nu exista delimitarea stricta a trunchiului). Umbra copacului primitiv este la fel de lata ca si a copacului. Desenul  corect arata cum umbra cade pe suprafata,  luand forma acesteia.

6. Care sunt diferentele de baza privind materialele si tehnicile folosite la pictura in acuarele si pictura in ulei?

Materiale folosite la pictura in acuarele

            Pensulele

            Exista patru tipuri de baza: late, ascutite, rotunde, ovale.

            Suprafetele

            Plansele de lucru pot sa fie finisate neted sau brut. Atunci cand folosesti hartie subtire, trebuie sa stii ca aceasta se onduleaza daca nu este tinuta intinsa bine pe un suport, atat cat este umeda. Hartia cerata alba este mai solida si da mai multa reflectie, ajutand la pastrarea culorilor.

            Suportul de lucru

            Poate fi folosita orice suprafata neporoasa, tare, neteda, plana, asa cum ar fi: planseta din plastic, sticla sau metalul unei mese, planseta portabila pentru desen, capacul trusei artistice sau o tava pentru masa. Chiar si o masuta portabila (pe roti) poate fi de ajutor.

Paletele si vasele pentru apa

            Pentru spalarea (curatirea) pensulelor de acuarela sau vopsea e nevoie de mai multe vase separate. Preamestecarea culorilor necesita o paleta neteda. Clatirea pensulelor necesita vase cu gura larga, mari. Paletele pot fi tavi mari din plastic, metale sau aliaje metalice, palete chinezesti. Vasele pentru lichid ar trebui sa aiba fundul plat, in asa fel incat sa nu se rastoarne usor.

            Carpele pentru curatat

            Trebuie sa fie moi si absorbante. Se mai pot folosi bucati de ziare (fara portiuni colorate), bucati de bumbac, tifon, servetele, sugativa (alba), hartie de filtru, bureti (naturali sau artificiali). O pensula curata poate fi folosita pentru inlaturarea excesului de apa. Inainte de fiecare stergere, asigura-te ca materialul folosit este curat.

Iata in continuare o lista de alte materiale de care este nevoie pentru a picta in acuarela: creioane pentru schite (4B, 3B, 2B, B, HB, H, 2H), creioane colorate pentru accente si contururi, lipici, panglici, pioneze si clame; creion din ceara alba, pasta corectoare, si bucati de cauciuc pentru a face delimitari in plansa, pulverizator pentru umezirea hartiei; pipeta pentru umezirea desenului; scaun solid; sevalet durabil si o masuta pe care sa tii materialele.

Tehnici folosite la pictura in acuarele

            Stergerea liniilor de orientare

            Daca vei dori sa stergi liniile de orientare atunci asteapta pana cand desenul este aproape uscat, iar apoi foloseste o guma de sters moale. Stergerea pentru a scoate in relief un desen sau pentru a deschide culoarea pe portiuni mici se poate face cu o guma pentru sters cerneala. Inainte insa, trebuie ca desenul sa fie terminat si uscat. Stergerea distruge suprafata si ingreuneaza continuarea desenului. Scoaterea in relief a unei figuri se mai poate face cu o muchie a gumei de sters, cutit cu varful rotund, smirghel, sau o pila de unghii. Hartia poate fi umeda sau uscata.



 

Amestecul umed

            Foloseste o pensula mare, uda si cu acuarela pe ea. Tine lejer pensula de capatul cozii. Pune pensula pe suprafata de pictat si imprastie culoarea fara sa freci pensula de plansa.

Umplerea interiorului

            Tine pensula putin mai jos de mijlocul cozii, aproape plana pe hartie. Pensulele mai mari picteaza mai repede, acopera o suprafata mai mare intr-un timp mult mai scurt, folosesc mai putin din timpul de uscare al hartiei si incurajeaza stilul liber. In timp, pensulele mari sunt mai putin capabile sa se inmoaie si sa tina pe ele acuarela.

Liniile ude

Invata sa pictezi dinspre tine spre exterior. Inainte de a incepe sa trasezi, inmoaie pensula in apa, apoi in acuarela si scutur-o. Pentru un bun control, tine pensula mai aproape de partea metalica. Fixeaza centrul de greutate pe degetul mic si picteaza abia atingand hartia.

            Liniile uscate

            Tine pensula de la varful cozii. Inmoaie varful pensulei in apa si apoi inlatura excesul. Foloseste acuarele groase (consistente, nediluate cu apa). Traseaza liniile rapid, atingand usor plansa.  Pentru marginile dese (stufoase), impinge pensula dinspre tine spre exterior in loc sa tragi dinspre exterior spre tine. Pentru a obtine desene cu efect lat-ingust foloseste degetul aratator pentru a varia forta pe firele de par din pensula.

Rotocoalele

            Foloseste o pensula pe care sa poti sa o rasucesti in palma. Inmoaie-o in acuarela. Tine-o cu varful degetelor perpendicular pe plansa si rasuceste-o inainte si inapoi. Lasa marginile uzate ale pensulei sa dea un efect slab spiralat. O tehnica buna se realizeaza pe hartia poroasa.

           

Rasucirea

            Foloseste o pensula lata cu par tepos. Inmoaie-o in acuarela consistenta si apoi, cu ajutorul unui cutit sau spatule, separa suvite din parul pensulei. Se pot separa suvite egale sau inegale. Pentru suvitele inegale incearca mai intai pe o ciorna pentru a vedea efectul. Se pot obtine linii curbe, rasucite, prin simpla ghidare a pensulei in directia dorita sau prin trasarea liniilor dinspre tine spre exterior sau de-a latul plansei. Miscarile trebuie executate rapid (acuarela se usuca repede).

Umbrirea dintr-o singura miscare continua

Pentru deschiderea culorii pe una dintre laturi, foloseste mai multa acuarela pe cealalta parte a pensulei late. Daca folosesti pensula rotunda, aplica mai multa culoare pe varful pensulei. Astfel de umbre se obtin prin miscarea continua si constanta pe suprafata unei planse netede. Pentru obtinerea unei pete de lumina, pune acuarela pe ambele parti laterale ale pensulei late.

Stilul oriental

Tine o pensula din bambus perpendicular pe plansa, la jumatatea distantei de la varful pensulei. Tine pensula relaxat, intre trei degete (ca pe stilou, pix etc.) ceea ce iti va permite o manevrare usoara a acesteia, cu rasuciri lejere. Tine-ti cotul ridicat. Pentru a face umbrirea figurii (formei) dintr-o singura miscare continua, inmoaie jumatate din pensula in cerneala si apoi inmoaie din nou varful in cerneala groasa. Inclina coada pensulei. Variaza forta cu care apesi pe pensula si viteza cu care o misti. Hartia presata la cald, neteda, este un tip de hartie pe care se obtin mai usor liniile din cerneala.

Materiale pentru pictura in ulei

            Pensulele

            Pentru acest gen de pictura, achizitioneaza-ti pensule de la magazine specializate in materiale pentru arta. Pensulele late sunt create special pentru pictura in culori pe baza de ulei. Din punct de vedere al parului pe care acestea il au, se impart in doua tipuri: cu par moale (hermina, camila) si cu par tare (parul tepos si nailonul). Foloseste pensule nr. 0-4 pentru trasarea liniilor fine. Foloseste nr. 6-8 pentru umplerea formelor si linii groase. Foloseste nr. 10-12 pentru planuri mari si miscari libere.

            Pensulele din hermina rosie pot fi folosite pentru pictarea punctelor mici, dar si a marginilor subtiri, abia vizibile. Spala pensulele cu apa calda si sapun. Pensulele cu uleiuri trebuie intai curatate cu un diluant specific si apoi spalate cu sapun si apa. Reda-le forma pe care o aveau inainte de a incepe sa pictezi, dupa ce le-ai curatat, si pastreaza-le impachetate cu naftalina.

            Suprafetele

Se folosesc panza, panourile de carton, dar in nici un caz hartia obisnuita, deoarece absoarbe uleiul din vopsea. Suprafetele trebuie preparate amestecand apa cu clei de oase (o mana la 800 ml apa calda). Acest amestec se lasa la inmuiat 24 ore, timp in care se agita de cateva ori, pentru omogenizare. Se unge apoi suprafata de lucru pe ambele fete pentru a preveni curbarea acesteia. Se aplica amestecul in patru straturi, de doua ori in directia sus-jos (straturile 1 si 3) si de doua ori stanga-dreapta (straturile 2 si 4), pentru a se astupa  toti porii existenti pe suport.

            Suportul pentru panza

            Este recomandabil ca panza pe care pictezi sa fie asezata pe un suport tare. Nu trebuie sa fie unul modern. Inclina panza pentru a evita reflectia luminii de pe pictura umeda, in timpul lucrului. O panza de dimensiuni mici poate fi tinuta neinclinata sau slab inclinata in timpul lucrului, dar panzele mari sunt mai usor de pictat in pozitie verticala.

            Solventii

            Un solvent este de obicei un lichid adaugat vopselei pentru a o face mai fluida. Terebentina este recomandata in pictura deoarece se usuca repede, micsoreaza vascozitatea vopselei si ajuta la imbinarea vopselelor in ulei pe panza. Ea poate dilua uleiul vopselei si ajuta la curatarea vopselei. Un solvent agreat este amestecul de 2/3 terebentina cu 1/3 ulei de in. Acest amestec de solventi mareste timpul de uscare si permite astfel folosirea vopselei intr-o sedinta de pictura ulterioara.

In Romania, cel mai bun solvent este uleiul de in sicativat. Pentru spalarea pensulelor este recomandat terpinolul.

            Paletele

            Orice suprafata tare poate fi folosita pentru a tine sau a preamesteca vopselele. Este preferabil sa folosesti o suprafata neteda, nezgariabila, cum ar fi plasticul, lemnul tratat chimic si chiar hartia cerata.

Cutitele

            Se folosesc cutite late, sau spatule pentru amestecarea, raspandirea, inlaturarea excesului de vopsea sau curatarea acesteia. Foloseste un cutit cu lama din otel flexibil pentru pictarea pe panza subtire.

            Carpele

            Foloseste carpe mici, absorbante: prosoape vechi, prosoape de hartie, materiale textile (muselina). Nu folosi aceleasi carpe la a doua sedinta de pictura si nici nu le lasa aruncate prin preajma.

Tehnici folosite la pictura in ulei

Conturul si detaliul

            Sunt realizate tinand mana neinclinata, aproape de partea metalica a pensulei.

            Amestecarea

            Tehnica se foloseste pentru a delimita doua culori. Acest lucru se obtine prin trecerea unei pensule late peste culorile ude. Executa miscari in zig-zag pentru amestecarea culorilor direct pe pictura. Adauga terebentina pentru uniformizare. Amesteca incet, cand vrei sa obtii umbre, si energic, atunci cand vrei sa obtii amestecarea propriu-zisa a culorilor.

            Zgarierea

            Tehnica este folosita pentru „desenarea” in pictura uda si pentru adaugarea efectului de lumina. Cu coada pensulei bine ascutite, se traseaza linii pe pictura uda.

            Sublinierea (scoaterea in evidenta) a trasaturilor

            Foloseste o pensula lata cu par tare. Traseaza usor linii groase peste pictura uscata. Nu dilua vopseaua.

7. Picteaza din imaginatie un peisaj in guase, acuarele sau ulei.

Imaginea de compozitie

            Alege subiectul. Ce imagine ti-a impresionat privirea? Ce idee ti-a starnit entuziasmul? Ce te intereseaza in mod deosebit? Ce este important pentru tine? Alege subiectul si apoi schiteaza-l pentru a-l clarifica. Schiteaza-l astfel incat sa se potriveasca cu formatul ales (plansa), sau alege formatul care sa se potriveasca compozitiei. Subiectul ti-l poti alege de oriunde. Incearca sa pictezi lucruri din imediata apropiere. Incearca sa pictezi lucruri cu care esti familiarizat in viata de zi cu zi. Experimenteaza acest lucru pe diferite medii din jurul tau.

            Incearca pe ciorne mici

Deseneaza rapid trei sau patru schite pe ciorna, utilizand un creion tip B. Foloseste liber liniile pentru a sugera miscarea, ritmul si directia. Deseneaza schite cu figuri. Sugereaza figuri individuale sau grupuri de figuri fara amanunte definitorii. Fa desenul la fel de mare ca suprafata plansei. Imbina imaginile mici cu cele mari, cele din fata cu cele din spate. Trebuie sa folosesti margini ascutite si  rotunjite, pierdute sau bine definite. Sugereaza starea cu tonuri sau valori ale culorii. Poti modela cu lumina si intuneric.

Creativitate

            Selecteaza, aranjeaza, interpreteaza si pune amprenta propriilor sentimente in lucrarea pe care o faci. Porneste de la cunostintele care iti permit folosirea libertatii in arta. Gandeste, nu folosi doar ideile altora. Poti folosi imagini naturale sau fotografii. Lasa-le sa te influenteze, dar nu te simti obligat sa le copiezi ca si cum imaginea ta nu ar fi buna. Arta este la fel de diferita si personala ca si amprentele degetelor. Nu-ti fie teama de greseli, din ele inveti.

Dezvolta o singura idee

A picta inseamna a alege. A alege inseamna a compara. Desenul si pictura fara alegere inseamna copiere, lucru care iti este de folos la inceput pentru a castiga incredere si experienta, dar este gresit sa faci din aceasta un obicei. In timp, trebuie sa-ti clarifici propria viziune artistica.

            Pentru mai putina miscare

Pentru un efect de lejeritate a picturii, poti folosi: linii curbe si drepte; figuri largi, curbate, inchise sau deschise; contururi usoare sau degradeuri; margini ascutite, clare, lipite sau separate; culori pure, monotone sau complementare; stari calde sau glaciale.

8. Sa stii care sunt proprietatile de baza ale culorilor.

Nuanta se refera la calitatea unei culori de a fi mai calda, sau mai rece. Culorile reci se mai numesc si culorile apei si ale atmosferei, iar culorile calde – culorile soarelui si ale pamantului. Nuantele rezulta din amestecul cromatic a doua culori vecine in spectrul solar (ex.: galben + verde).

Caldura sau raceala unei culori sunt termeni aluzivi, abstracti. In general, culorile calde (ale soarelui si pamantului) sunt acelea care par sa aiba mai mult acces la inima omului, cum ar fi: rosu, orange, galben, ocru, brun. Culorile reci (ale apei si atmosferei) sunt cele care te fac sa dai inapoi, cum ar fi nuantele de albastru si violet.

Tenta reprezinta culoarea in sine, cu alte cuvinte numele culorii, cum ar fi: rosu, verde, albastru, maro etc.

Tonul se refera la calitatea unei culori de a fi mai inchisa sau mai deschisa. Tonul este astfel o insusire a culorii obtinuta prin deschiderea ei cu alb sau inchiderea ei cu negru. Albul si negrul nu sunt culori, ci valori. Cea mai usoara cale de a-ti imagina ce inseamna tonul este sa-ti inchipui cum ar arata o imagine color doar in alb si negru. Astfel, unele diferente dintre suprafete au disparut. Aceasta se intampla deoarece, desi culorile sunt diferite, valoarea tonului este aceeasi. Valoarea tonala a culorii exprima starea de iluminare sau de umbrire a obiectelor sau chiar pozitia lor in spatiu (apropierea si departarea).

Calitatea culorilor este data de sclipirea, licarirea sau reflexul pe care acestea il genereaza.

Intensitatea indica puterea sau luminozitatea unei culori.





{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }