QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Arta si emotie





Arta si emotie

       In randurile ce urmeaza se prezinta o sinteza a conceptului de forma estetica, cum aceasta se poate impune ca opera de arta, apoi se incearca o definitie a operei de arta.  In al treilea rand intervine problema tipurilor de relatii posibile intre forma ca “obiect artistic” si contemplator. Bineinteles, se vorbeste despre persoana care contempla ca avand o anumita cultura si educatie si fiind sensibila si capabila sa traiasca sentimentul pe care i-l inspira forma.

  1. Forma

     Baumgarten era de parere ca estetica studiaza totalitatea fenomenelor din domeniul artei si frumosului,  din punct de vedere obiectiv( formele), cat si subiectiv (sentimentele traite la perceperea formelor).

„Putini termeni au fost atat de durabili ca ,,forma': el dainuie din epoca romana. Si putini sunt atat de internationali: latinescul ,,forma' a fost acceptat in toate limbile. Neschimbat, in italiana, franceza, spaniola, portugheza, romana, polona si rusa, cu o neinsemnata schimbare in alte limbi (fr. ,,forme', eng. germ. ,,form”)” ¹

Forma sau figura, atunci cand se incadreaza in anumite tipare, devine arhetip si totodata, prototip. Mergand mai departe, formele se pot  clasifica in mai multe feluri: naturale sau  artificiale (prin prelucrarea unui material), forme statice sau dinamice, forme tridimensionale si bidimensionale, utilitare si non-utilitare, etc.

Forma prelucrata in mod original este acea forma care reuseste sa ne redea o imagine nemaintalnita pana atunci, o forma care ne provoaca sa-i descifram simbolurile si sa-i descoperim sensul.

Apare si distinctia intre formele expresive si formele inexpresive. “Inexpresivitatea  se cere inteleasa atat in lumina conditiei de standard a formelor, cat si in lumina neputintei lor de a se detasa de celelalte, chiar atunci cand nu sunt standard – a incapacitatii de a se impune vizual intr-un context determinant.”²

__________

¹ W. Tatarkiewicz, Istoria celor sase notiuni, Editura Meridiane, Bucuresti

² Gheorghe Achitei, Frumosul dincolo de arta, Bucuresti, Editura. Meridiane, 1988

Formele expresive sunt intotdeauna formele iesite din comun. Atunci cand se reuseste producerea unei forme care socheaza vizual si care trezeste anumite sentimente si trairi , se poate spune ca s-a reusit o adevarata descoperire, si atunci putem vobi despre conceptul de creatie sau de opera de arta.

    „In estetica mai veche se facea o deosebire fundamentala intre ,,forma' si ,,fond'. Se ivisera chiar doua mari curente, unul care reducea arta la o problema de forma, altul care nu vedea in ea decat o problema a fondului. Insa daca fiecare din ele gasea argumente suficiente ca sa se mentina timp destul de indelungat, in schimb ele erau neputincioase cand se apropiau de fenomenul artistic concret. Aceasta din motivul ca fiecare din ele se marginea la consideratii cu totul unilaterale.

Fata de unilateralitatea acestor teorii s-au ivit si tendinte de impacare a lor. Era clar ca orice opera de arta are o anumita forma, dar tot asa de clar era ca, in acelasi timp, opera respectiva exprima ceva. Prin urmare, intr-o opera de arti gasim atat forma, cat si fond. Concluzia: opera de arta exprima un fond intr-o anumita forma.”¹

      2. Opera de arta

       Spre deosebire de produsul de serie, opera de arta este intotdeauna rezultat al unui proces de creatie. Opera de arta reprezinta forma obtinuta in urma prelucrarii unui anumit material de catre cineva ‚inzestrat cu talent si cultura artistica, forma ce reuseste sa se impuna prin notele sale de originalitate. In functie de gradul de originalitate si expresivitate, sau de intensitatea trairilor si reflectiilor in urma contemplarii lor, operele de arta se pot clasifica pe o scara a valorilor.

       Printre opere sunt unele care sunt nu numai noi, dar si unice. Calitatea lor deosebita nu provine din punctul pe care il ocupa intr-o serie omogena, ci tocmai din faptul ca nu apartin unei serii, nu s-au repetat si nu sunt repetabile. Acestea sunt operele stiintei, ale filosofiei, ale artei. Noutatea lor este originalitatea. Exista deci o noutate cantitativa, una calitativa si una calitativ-originala. Acest din urma atribut il recunoastem numai operelor savantilor, filosofilor si artistilor.” ²

__________

¹ Liviu Rusu, Eseu asupra creatiei artistice, Editura Dacia, Cluj-Napoca

² Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei in Opere, vol. 7

       Opera de arta ne mobilizeaza nu numai prin valorile estetice pe care le intruchipeaza, dar si prin atractia motivata intim cu care ne indreptam catre ea interesul. Interesul pentru arta este declansarea orientarii receptorului catre obiectul de arta si mentinerea acestei orientari, fie pe timpul prezentarii sale, fie sub forma de aspiratie sau dorinta de a-l recepta. In felul acesta putem avea un interes anticipativ si unul retrospectiv.

       “O opera de arta e o forma expresiva creata pentru a fi perceputa de noi prin intermediul simturilor si imaginatiei , iar prin aceasta ea exprima un sentiment uman. Cuvantul <sentiment> trebuie sa fie luat in sensul sau mai larg , intelegandu-se prin el orice simtire: de la senzatia fizica – placere sau durere, excitare sau calm – pana la emotiile mai complexe, la tensiunile intelectuale sau la tendintele sentimentale permanente ale vietii umane constiente.” ¹

„Opera de arta nu apartine insa existentei, ci aparentei. Ea este un mod de a aparea al lucrurilor si este, ca atare, conditionat si corelationat cu unele functiuni ale spiritului, precum vizualitatea, auditia, imaginatia etc.” ² Plecand de la o fenomenologie simpla a constiintei Tudor Vianu ajunge sa stabileasca cele noua elemente definitorii ale unei opere de arta: 1. produsul; 2. unitar si multipli; 3. inzestrat cu valoare; 4. obtinut prin cauzalitate finala; 5. al unui creator moral; 6. dintr-un material; 7. constituind un obiect calitativ nou; 8. original imutabil; 9. ilimitat simbolic. Ultimele doua atribute sunt cele care dau marca de specificitate a operei de arta si o delimiteaza pe aceasta de creatia stiintifica, cea tehnica sau filosofica.

       Opera de arta formeaza gustul. Ea disciplineaza pasiunile, impune ordine si masura, converteste particularul in universal, impune martorului sa fie exemplar.

Opera de arta este o scoala a atentiei. Si in masura in care se exercita aptitudinea deschiderii, se dezvolta aptitudinea de a intelege ceea ce trebuie sa fie inteles, adica putinta de a patrunde in lumea operei de arta.

__________

¹ Trad. italiana –Susanne, K.Langer, Problemi dell’ arte, Milano, Il Saggiatore, 1962, pag. 28

² Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei in Opere, vol. 7

  1. Emotia contemplarii

       “Artele frumoase  privesc intotdeauna formele capabile sa incante, sa emotioneze, sa trezeasca diferite complexe de trairi excluzand orice utilitate, orice finalitate practica.”  ¹    

 Anumite forme artistice cum ar fi pictura sculptura, desenul, gravura (arte plastice), au  o singura destinatie, si anume aceea de a fi privite, contemplate, si de a produce privitorului emotii si trairi interioare; alte forme pot avea si scopuri utilitare pe langa  valoarea lor estetica (artele decorative)

“In cadrul procesului de percepere a formelor vizuale au rol obiectiv determinant lumina, pozitia formei, distanta dintre forma si cel care o priveste. “[]Experientele lor anterioare de tip asemanator le vor conditiona reactiile.”²  Din punct de vedere subiectiv se pot analiza reactiile privitoruli fata de forma si in ce masura acesta este implicat afectiv . 

Divesele trairi incercate in conditiile contemplarii formelor sunt: “incantare”, “satisfactie estetica”, “bucurie”, “placere”. Cel mai dezbatut termen este acela de placere. Kant il foloseste in”Critica facultatii de judecare”, apreciind ca nu mai are nevoie sa fie explicat ; el doar face distinctia intre placerea care apare in urma satisfacerii unui interes sau a unei necesitati, si placerea estetica, dezinteresata. Insa noi putem defini termenul de “placere estetica”  in contextul relatiei dintre prezenta contemplata si contemplator ca o serie de trairi pozitive la simtirea armoniei si perfectiunii formei.

“Placerea ia nattere in masura in care un proces psihic gaseste conditii favorabile perceptiei sale in suflet, sau in masura in care el este in acord cu conditiile sufletesti ale aperceptiei. Neplacerea rezulta atunci cand situatia este cea contrara.” ³

___________

¹ Gheorghe Achitei, Frumosul dincolo de arta, Bucuresti, Editura. Meridiane, 1988

² Idem 1

³ Theodor Lipps – Estetica. Bazele esteticii, Bucuresti, 1987, Ed Meridiane

Toate aceste trairi interioare pe care le avem in relatia cu operele de arta au profunde ecouri asupra psihicului nostru si asupra intregii noastre vieti, hranindu-ne sufleteste si imbogatindu-ne experienta umana, chiar daca pe moment nu sesizam.

“Ca si <placere>, <sentiment>  e un termen greu definibil. Spre deosebire de placere, el desemneaza totatlitatea complexelor de traaairi - nu doar cele convenabile – ce pot fi incercate in conditiile contemplarii formelor expresive.”¹ Sentimentele pozitive vin in legatura cu categoriile estetice frumos, bine si adevar, insa pot aparea si sentimente in legatura cu “categorii estetice antitetice”, cum ar fi uratul, banalul, anostul, bizarul, absurdul.

      In concluzie,  simtirea estetica duce totodata la raspunsul estetic initial. Daca raspunsul este pozitiv, atunci are loc forma unei recunoasteri emotionale cu care gratificam obiectul estetic; daca este negativ consta intr-o respingere, o condamnare a unui obiect estetic lipsit de valoare, esuat.” ²

BIBLIOGRAFIE:

Gheorghe Achitei, Frumosul dincolo de arta, Bucuresti, Editura. Meridiane, 1988

http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/2.htm

K.Langer, Problemi dell’ arte, Milano, Il Saggiatore, 1962

Liviu Rusu, Eseu asupra creatiei artistice, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Theodor Lipps – Estetica. Bazele esteticii, Bucuresti, 1987, Ed Meridiane

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei in Opere, vol. 7

W. Tatarkiewicz, Istoria celor sase notiuni, Editura Meridiane, Bucuresti

__________

¹Gheorghe Achitei, Frumosul dincolo de arta, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1988

² http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/2.htm

RADU MAGDALENA, anul II, Grafica


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat