QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate arta cultura

Alexandru Ciurcu - jurnalist, inventator al propulsorului cu reactie





Alexandru Ciurcu - jurnalist, inventator al propulsorului cu reactie

Cultura

Alexandru Ciurcu s-a nascut pe 29 ianuarie 1854, in comuna Sercaia, Brasov, intr-o familie de vechi carturari. Familia sa provenea din Muntenia. Deoarece tatal sau, Neculai Ciurcu, a participat la Revolutia din 1848, acesta, impreuna cu familia, a fost nevoit sa se refugieze in Transilvania. Dupa terminarea liceului la Brasov, in 1872, s-a inscris la Facultatea de Drept din Viena, dar a facut in paralel si studii tehnice intre 1873 si 1876. Dupa terminarea facultatii se dedica activitatii jurnalistice sub indrumarea lui C.A. Rosetti si infiinteaza la Bucuresti cateva jurnale romanesti editate in limba franceza pentru a avea o circulatie europeana. In aceasta perioada i-a cunoscut pe I.L. Caragiale si Mihai Eminescu. In timpul Razboiului de Independenta din 1877- 1878 a fost corespondent de razboi, iar acolo, pe campul de lupta, s-a imprietenit cu Nicolae Grigorescu, pictor de front, cel care avea sa redea in tablourile sale multe scene de eroism ale soldatilor romani la Grivita si Rahova. Amintesc numai tabloul „Atacul de la Smardan“.
Dupa terminarea Raz-boiului continua activitatea de jurnalist si se imprieteneste cu Just Buisson, reprezentant al agentiei de presa „Havas“ la Bucuresti.
I-a apropiat profesia de jurnalist, dar i-a legat pasiunea pentru tehnica. Asa se face ca in 1882 au pus la punct detaliile tehnice ale unui motor cu reactie. In 1885 este expulzat de guvernul din acea perioada din cauza criticilor virulente pe care le publica in ziarele vremii, dar pe motiv ca era cetatean strain. Nu se infaptuise inca Unirea cea mare.

O viata dedicata studiului

In final se stabileste la Paris, unde, impreuna cu francezul Just Buisson, studiaza problema propulsiei aeronavelor mai usoare decat aerul, respectiv propulsarea dirijabilelor, la vremea aceea in voga. Propulsorul se baza pe forta de reactie care se dezvolta la evacuarea gazelor dintr-un recipient aflat sub presiune. Au facut mai multe experiente si au ajuns la concluzia ca acesta poate fi folosit la propulsarea unui vehicul care se deplaseaza in aer, pe apa sau pe sol. Definitiveaza inventia „Ambarcatiune cu reactie-Propulsorul reactiv“, numita mai apoi „Propulsorul cu reactie Ciurcu- Buisson“. Au propus montarea motorului reactiv pe balonul-dirijabil construit de Gaton Tissandier si prezentat la Expozitia de electricitate de la Paris din 1881.
Ei construiesc si experimenteaza pentru prima data in lume un motor cu reactie. Motorul era format dintr-o butelie de arama, avand o capacitate de 2 l si un orificiu de evacuare, cu diametrul de 3 mm. Amestecul introdus producea, prin ardere, o presiune interioara de 10-15 atmosfere. Nu se cunoaste compozitia amestecului. In descrierea Brevetului se spunea doar ca „arde lent in recipiente inchise fara sa lase reziduuri; produce un volum mare de gaze (are o detenta puternica); se fabrica usor; are un pret redus“.    
Pe 13 august 1886, ei au experimentat, cu succes, pentru prima oara in istoria tehnicii, o ambarcatiune cu motor reactiv.
Experienta a avut loc pe Sena, contra cursului apei, si a durat 15 minute. Presa din Paris a consemnat acest eveniment, mentionand ca „o barca fara panze, fara vasle sau zbaturi a urcat pe Sena impotriva curentului“. Autorii au primit Brevetul francez 179001 din 12.10.1886, iar ulterior au brevetat solutia si in Germania, Anglia, Belgia si Italia. Cu ocazia primei experimentari au constatat ca este nevoie de o putere mai mare. In consecinta, au marit capacitatea buteliei si au reluat experimentul pe 16 decembrie 1886. Din pacate, in experimentul facut tot pe Sena, Just Buisson si-a pierdut viata, iar reputatia lui Ciurcu a fost afectata. Despre aceste experiente a scris un articol intitulat „Expérience du propulseur à réaction“ si care a aparut in revista La Nature nr. 755 din 2 iulie 1887. Cercetarile au continuat, iar experimentarile efectuate cu un motor montat pe un vagonet au demonstrat posibilitatea utilizarii motorului cu reactie fara pericol de explozie. Asadar, ei au construit si experimentat  primul motor reactiv cu combustibil lichid care putea fi utilizat pentru deplasarea pe apa sau pe sine. Au intuit si posibilitatea utilizarii in aeronautica, dar moartea lui Just Buisson si lipsa banilor au facut ca aceasta solutie de aplicare sa ramana doar la stadiul de proiect. Experientele facute de Ciurcu si Buisson pot fi date ca exemplu de metodologie pentru verificarea experimentala a unei solutii tehnice. Propulsorul era destinat dirijabilelor, dar experimentarea pe o aeronava era mai dificila. Au gasit o metoda ingenioasa pentru simularea conditiilor reale: propulsarea unei barci. Montarea propulsorului a fost mai usoara, urmarirea experimentului s-a facut direct. Pasiunea si dorinta de a demonstra corectitudinea unei solutii sunt un stimulator recunoscut al creativitatii.

Intoarcerea pe meleagurile pamantesti

Desi era in exil, Ciurcu s-a ocupat de amenajarea pavilionului romanesc de la Expozitia Universala din 1889 organizata la Paris pentru a aniversa centenarul Revolutiei Franceze. Va reamintesc ca Turnul Eiffel a fost inaugurat cu ocazia aceluiasi eveniment. Ca rasplata pentru implicarea sa in organizarea pavilionului romanesc, i s-a permis revenirea in tara.
A revenit in tara in 1890 si a condus timp de zece ani ziarul Timpul. A locuit pe strada Labirint, la numarul 13. Propulsorul cu reactie a stat multa vreme in magazia casei de la aceasta adresa. Si in aceasta perioada si-a pus in valoare spiritul practic, organizand la Copaceni, pe Arges, o ferma model, unde s-a ocupat de viticultura, pomicultura, zootehnie.
Iata cum il descria publicistul N.D. Cocea in 1913: „Un cap admirabil de expresie. Scrijelat, brazdat, taiat cu cutitul si cu dalta, capul lui Alexandru Ciurcu pare un bronz de Rodin, scapat dintr-o sala de expozitie, cu barba in vant si parul valvoi. Ziarist, agronom, inventator de motoare si aeroplane, orator, om politic, martir, expulzat, profet in tara lui si iarasi ziarist, Ciurcu n-a ramas nepasator in fata nici uneia dintre manifestarile infinite ale geniului omenesc“.
Alexandru Ciurcu s-a stins din viata pe 22 ianuarie 1922 in Bucuresti. Avea 68 de ani.
In octombrie 2009, cu ocazia unui Simpozion organizat pentru a marca implinirea a 155 de ani de la nasterea lui Alexandru Ciurcu, Primaria comunei Sercaia i-a acordat titlul de „Cetatean de onoare postmortem“ si s-a dezvelit o placa comemorativa amplasata pe cladirea institutiei.
Un exemplu care poate fi urmat si de alte primarii pentru personalitatile care  s-au nascut sau au activat in comunitatile pe care le gestioneaza.

 


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat