Alcoolul si bauturile alcoolice

Alcoolul si bauturile alcoolice

Consumul de alcool

Este o problema des dezbatuta de-a lungul istoriei umanitatii, existand opinii complet defavorabile, care cer interzicerea definitiva a consumului de alcool, dar si studii stiintifice relativ recente care indica faptul ca alcoolul consumat in cantitati mici are un rol benefic in ce priveste mentinerea unei bune stari de sanatate.

Raspunsul nu poate fi dat cu usurinta intrucat exista destul de multe persoane care prezinta intoleranta la alcool si, din aceasta cauza, se recomanda intotdeauna precautie de fiecare data cand nu se cunosc exact reactiile individuale atunci cand se consuma cantitati variate de alcool . Pentru unii poate avea un rol pozitiv, ajutand la reglarea functiilor sistemului circulator si digestiv, dar pentru altii este complet neindicat din motivele amintite mai sus.

Orice abuz in ce priveste consumul de cantitati mari de alcool este insa de evitat .  Problemele care pot fi generate astfel fiind dintre cele mai diverse, de la cele de sanatate si pana la probleme de natura familiala sau dezechilibre de natura psihica . Mai ales in cazul femeilor gravide si in cel al copiilor si adolescentilor aflati in crestere alcoolul nu se recomanda sub nici o forma putand avea efecte de nedorit pentru aceste categorii de persoane.

Pentru persoanele adulte totusi , care au o toleranta buna la alcool , s-a descoperit ca , consumul de cantitati mici poate afecta organismul itr-un mod benefic ajutandu-l sa indeplineasca mai usor, gratie moleculelor de etanol din structura sa , procesele metabolice de functionare si intretinere . Surprinzator, consumul moderat de alcool poate reduce riscurile aparitiei bolilor cardio-vasculare sau ale sistemului digestiv, alcoolul fiind considerat un bun tonic si antidepresiv fiind recomandat un paharel inaintea meselor zilnice sau la sfarsitul programului de munca.

In cazul femeilor insa tot studiile stiintifice arata ca depasirea barierei zilnice de doua paharele poate mari riscul aparitiei cancerului de san si poate predispune mai usor decat in cazul barbatilor la instalarea alcoolismului cronic . Intrucat destul de multe femei prefera sa bea alcool foarte rar sau chiar deloc acestora li se recomanda sa nu isi schimbe acest obicei chiar daca studii stiintifice publicate in diverse locuri ar parea favorabile consumului moderat de alcool .
Barbatii pot consuma alcool , dar nu mai mult de 2-3 paharele pe zi, in cazul lor gasindu-se dovezi destul de puternice care sa arate o legatura stransa intre consumul moderat de alcool si reducerea riscurilor contractarii bolilor de inima sau al dezvoltarii unor complicatii la nivel psihic complet de nedorit . Ceea ce nu trebuie uitat este faptul ca trebuie intotdeauna combinat consumul de alcool cu asimilarea zilnica de vitamine din grupul B , care contin acidul folic necesar bunei functionari a organismului , prezente in legume si zarzavaturi , fructe si alte alimente . Altfel pot aparea stari de anemie sau dezechilibre de sanatate din cauza consumului de alcool fcut fara o alimentatie adecvata.

Alcoolul este consumat , datorita efectului sau relaxant , a starii de bine pe care o induce,fiind un anestezic cerebral care da obisnuinta motiv pentru care trebuie consumat cu mare prudenta.

Alcoolul pur are 7 cal/g , calorii goale , fara nici o valoare nutritiva , mai mult decat atat , el stimuleaza metabolismul spre sinteza si depozitarea grasimilor .
Alcoolul este metabolizat exclusiv de ficat , creste colesterolul si trigliceridele din sange si poate determina boli hepatice sau afectiuni cardio-vasculare .
Alcoolul produce deshidratare , deoarece blocheaza vasopresina , iar urina va fi diluata si eliminata in cantitate mare .

Bauturile alcoolice tari contin mai mult de 30% alcool - vodka, whisky, gin, lichior ,
sunt aperitive si se beau de obicei inainte de masa pentru ca deschid apetitul . Este o mare gresala , pentru ca alcoolul va fi foarte repede absorbit . Cel mai bine este sa aveti stomacul plin sau sa rontaiti ceva impreuna cu bautura respectiva.
Valoarea lor calorica este foarte mare (40ml tarie = 100 cal), n-au nici un fel de aport nutritiv si accelereaza depunerea caloriilor sub forma de grasime in ficat si in celule adipoase .

Bautorii de tarie, de obicei nu mananca suficient si fac ciroza hepatica datorita aportului crescut de alcool care duce la intoxicatia ficatului blocand hepatocitele pentru metabolizarea grasimilor . Se instaleaza steatoza hepatica , ulterior apare steatonecroza iar proliferarea tesutului conjunctiv in locurile de necroa , duce la ciroza . Etimologia cuvantului este de natura greaca si provine de la cuvintul grec,,Skyros"care inseamna verde masliniu , intrucat ficatul are aceasta culoare caracteristica .
Bauturile alcoolice tari , stimuleaza ingrasarea chiar daca aportul caloric este mic.

Sunt obtinute din fermentarea glucidelor care se gasesc in fructe sau cereale sub actiunea drojdiilor , in abesnta oxigenului , fiind vorba de o fermentatie anaeroba .Cantitatea de alcool dintr-o bautura se exprima in procente insa drojdiile nu pot fermenta bauturi cu mai mult de 14 % alcool , cele care au un procent mai mare de alcool se obtin prin distilare . In aceasta clasa incluzind-se si bauturile tari,ca de exemplu: vodca, tuica , palinca , rachiu , gin , cognac , vinars , wisiky, lichiorul, visinata , afinata (etc)

Asa cum am aratat anteriuor , bauturile alcoolice sunt obtinute fie prin fermentatia zaharurilor naturale din sucurile de fructe sau din cereale , fie prin distilarea acestor bauturi fermentate . Toate sunt bogate in alcool si in zaharuri, de aceea ofera o senzatie de energie de scurta durata. De fapt, in urma consumului de alcool se produce o schimbare in organism . Glucoza si acizii grasi cunoscuti pentru furnizarea energiei incep sa se stocheze, iar alcoolul devine principala sursa de energie.

Alcoolul are putere calorica mai mare decat zaharul() Cu cat sunt mai tari bauturile alcoolice, cu atat au mai multe calorii. Caloriile din alcool nu au valoare nutritiva, sunt calorii goale, ele au nevoie de vitamine , de proteine pentru a putea fi transformate de organism in energie . Alcoolul nu ingrasa, insa are efecte dezastruoase asupra sanatatii In ceea ce priveste zaharul , chiar daca nu este specificat pe eticheta, este foarte usor de simtit datorita gustului dulce . Cocktailurile formate din alcool si suc de fructe sunt foarte bogate in zaharuri si implicit contin multe calorii .

Bauturil alcoolice slabe , contin sub 10% si sunt reprezentate de catre alcool , vin , bere , sampanie .

Alcoolul din vin creste eliminarea mineralelor esentiale (potasiu, magneziu, calciu, zinc) , deci vinul dezalcoolizat si sucul de struguri scad mai eficient tensiunea arteriala si riscul de boli cardiovasculare .
Este adevarat ca un pahar de vin rosu (150ml=125 cal) protejeaza sistemul cardiovascular, rezultatul fiind determinat de antioxidantii si flavonoidele din boabele de struguri , dar in loc de un pahar de vin puteti consuma :
-un pahar de suc de struguri (200ml)
-2 patratele de ciocolata
- jumatate de mar

Vinul alb se prepara din struguri albi , roz sau negri , fara coaja , in timp ce la vinul rosu coaja se amesteca cu zeama in timpul fermentatiei , el fiind mai bogat , astfel , in antioxidanti si minerale .
Bautorii de vin si bere sunt gurmanzi , cantitatea mica de alcool stimuleaza depunerea grasimilor si vor fi in general supraponderali sau obezi.

Efectele alcoolului asupra organismului

Stocarea grasimilor si zaharurilor

Bauturile alcoolizate nu au numai efect de energizare . Acestea ajuta si la stocarea grasimilor si a zaharurilor. Daca se asociaza alimente precum branza sau biscuitii sarati cu vinul alb de exemplu ca aperitiv, atunci talia se va modifica vizibil in scurt timp. De asemenea, alcoolul in combinatie cu sucurile de fructe devin o,, bomba calorica". Sucurile acidulate reprezinta o sursa importanta de zahar . 300 ml de suc poate contine 8 - 9 lingurite de zahar, o cantitate foarte mare in raport cu lichidul.

Afectiuni organice si psihice

Fata de proteine, lipide , glucide , vitamine si minerale, alcoolul nu este din punct de vedere biologic indispensabil pentru organism . Consumat in exces, favorizeaza numeroase probleme de sanatate (ciroza ficatului, tulburari nervoase si psihice , cancer etc), creeaza probleme sociale (accidente de circulatie sau la locul de munca), iar in cazul femeilor insarcinate dauneaza grav dezvoltarii fatului.
Este posibil ca medicul sa recomande consumul unui pahar de vin rosu pe zi, dar depasirea acestor doze protectoare cardiovasculare este daunatoare si, mai ales, consumul de alcool concentrat tare care determina cresterea nivelului de grasimi in sange. Alcoolul in exces in organism este metabolizat si stocat sub forma de grasimi. Alcoolul are efect hipoglicemiant de aceea contribuie la reducerea glicemiei.

Valoarea calorica a bauturiilor alcoolice

Asa cum se observa putem constata ca procentul de calorii din alcool este mai mare decat cel din glucide , avand in vedere ca 1g , glucide furnizeaza 4 kcal. Iar 1g de alcool furnizeaza 9 kcal.

Vinul

Vinul, cunoscut ca bautura alcoolica de foarte multa vreme este unul dintre produsele alimentare cu  larga circulatie . Prin vin se intelege bautura alcoolica rezultata din fer­mentarea completa sau partiala a strugurilor proaspeti sau a mustului de struguri proaspeti.

In afara faptului ca vinul este o bautura placuta, care impresioneaza prin aspectul, culoarea, aroma si gustul sau , el are totodata si o incontestabila valoare alimentara si fiziologica.

Unul din elementele de calitate pentru care vinul este apreciat il constituie naturaletea si autenticitatea sa . Aceste atribute sunt aparate de legi, care precizeaza conditiile pe care vinul trebuie sa le indeplineasca sub aspectul pro­venientei , al compozitiei sale chimice precum si sub acela al tratamentelor care i s-au aplicat.

Consumat in anumite cantitati si in anumite conditii , vinul satisface cerintele generale ale unui aliment . Un litru de vin , cu o tarie alcoolica de 9-10°, aduce in bi­lantul energetic circa 600-700 calorii , ceea ce reprezinta  circa 25% din necesarul zilnic de calorii al organismului omenesc . Se apreciaza ca un litru de vin echivaleaza din punct de vedere al valorii sale calorigene cu 0,9 litri de lapte , cu 300-350 g paine, cu 585 g carne , cu 5 oua sau cu un kilogram cartofi.

Caloriile pe care le produce vinul se datoresc aproape  in totalitate alcoolului etilic (1 g de alcool etilic produce cca. 7 calorii ) . Spre deosebire de alte alimente (zaharurl , grasimile, proteinele etc.) , alcoolul nu constituie o sursa di­recta de energie musculara, si reprezinta in organism  un aport  energetic care se bazeaza pe fenomene respira­torii la nivelul celular . Alcoolul din vin are o actiune po­zitiva asupra metabolismului proteinelor, glucidelor si lipidelor.

Din punct de vedere fiziologic vinul are influenta in special prin alcoolul pe care il contine asupra aparatului digestiv, circulator si al sistemului nervos . Consumat in doze moderate, el activeaza secretiile salivare si gastrice , accelereaza circulatia sangelui si produce o senzatie de ex­citare nervoasa care stimuleaza activitatea creierului . Consumat in doze mari si repetate , vinul are efecte negative asupra organismului: provoaca congestionarea mucoasei gastrice , produce stari de hipertensiune si de crestere a temperaturii periferice , paralizeaza actiunea centrilor ner­vosi provocand stari de 'betie'. Abuzul de alcool poate duce la aparitia gastritelor de natura alcoolica sau la ci­roza hepatica.

Actiunea fiziologica a vinului nu trebuie confundata cu cea a alcoolului, asa cum gresit se face de multe ori. Vinul este mai mult decit o simpla 'solutie hidroalcoo­lica'. Datorita compozitiei sale complexe, el este util me­tabolismului si functionarii diferitelor organe ale corpului omenesc. Influenta binefacatoare a vinului asupra organismului ome­nesc se constata numai in cazul unui consum moderat. Toate aceste recunoscute calitati ale vinului l-au facut pe Pasteur, sa afirme pe buna dreptate ca " vinul este cea mai sanatoasa si mai igienica dintre bauturi ".

Clasificarea vinurilor

Diversitatea conditiilor naturale, a sortimentelor, a teh­nologiei de preparare si a gustului determina in prezent existenta unei game foarte variate de vinuri, care se de­osebesc sub aspectul compozitiei lor chimice si sub acela al insusirilor lor organoleptice. Elementele care pot sta la baza acestor clasificari sunt: taria alcoolica, continutul in zahar, tehnologia folosita la prepararea vinurilor etc.

•  Vinul natural este  bautura provenita exclusiv din fermentare (completa sau partiala) a strugurilor proas­peti, sau a mustului de struguri proaspeti, fara ca in prepararea sa sa se foloseasca adausuri.
•  Vinul special se prepara dupa tehnologii speciale, prin folosirea anumitor adaosuri (al­cool, must concentrat, zahar, esente aromate etc.). Acest vin se caracterizeaza printr-o compozitie chimica si prin insusiri organoleptice specifice.
•  Vinul de consum curent este sec, cu o tarie alcoolica de 9-11 grade. Acest vin se comercializeaza fara denumire de podgorie sau soi. El se obtine din soiuri de mare productivitate (soiuri pure sau amestecuri).
•  Vinul de calitate superioara se obtine din soiuri superioare sau din amestecuri tehnologice, are o tarie alcoolica de 11-13,5 grade, poate fi sec sau cu un anumit continut in zahar si corespunde unor conditii de calitate bine precizate. Se comercializeaza cu denumire de podgorie sau cu denumire de podgorie si soi.
•  Vinul sec, nu mai contine zahar fermentabil. Gradul alcoolic minim al acestui vin, este fixat la 8, iar continutul in zahar trebuie sa fie de maximum 3 grame/litru.
•  Vinul demisec, prezinta un continut in zahar de pana 11- 40 grame/litru.
•  Vinul dulce, se caracterizeaza printr-un continut in zahar mai mare de 40 grame/litru, precum si printr-o tarie al­coolica superioara in general celei de 12 grade.
•  Vinul aromatizat, este produsul rezultat din vin (minimum 75%) cu sau fara adaos de must concentrat sau zahar si alcool  aromatizat cu diferite extracte, de preferinta vegetale. Din aceasta categorie fac parte vermuturile, vinul pelin, vinurile medicinale si diversele vinuri aperitive.
•  Vinul spumos, contine dizolvata in masa lui o anumita cantitate de bioxid de carbon. Din categoria vinurilor spumoase fac parte vinurile spumoase naturale si vinurile gazeificate. La vinurile spumoase naturale bioxidul de carbon rezulta in urma refermentarii vinului in recipiente inchise. In aceasta categorie este cuprinsa sampania, care este vinul spumos obtinut din anumite, soiuri si prin aplicarea unei tehnologii speciale. Vinul gazeificat este un vin saturat cu bioxid de carbon prin impregnare.

Compozitia chimica a vinurilor

Vinul are o compozitie chimica cu mult mai complexa decat celelalte bauturi alcoolice (acestea contin alcool, apa, esteri, aldehide si acizi), ceea ce face ca el sa aiba o incontestabila valoare alimentara si fizicologica.

O buna parte din substantele care intra in compozitia sa provin din din struguri, o alta parte se formeaza in timpul fermentatiei alcoolice, iar alta in cursul invechirii sale.

Unele  din aceste substante sunt componente normale ale vinurilor, altele apar in mod accidental datorita vinificarii sau conservarii defectuoase, a adaosurilor frauduloase etc. In  prezent s-a identificat in vin existenta a cca.200 componenti, existand inca un numar mare de substante necunoscute.

In afara de alcool etilic, vinul mai contine importante cantitati de acizi, zaharuri, substante minerale, vi­tamine, enzime, substante radio- active , care indeplinesc in organism un rol important din punct de vedere alimentar si fiziologic.

In afara acestor substante, in vin se mai gasesc : esteri, substante volatile, formand buchetul' vinului, care apar timpul invechirii, enzime, vitamine, materii tanoide, colorante, aromate etc.

Berea

Berea este considerata de unii cercetatori un aliment, datorita continutului in glucide, proteine, vitaminele B1, B6, B3, B12, PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu etc. Un litru de bere echivaleaza cu o jumatate de kilogram de cartofi, 65g unt, 6 oua, 0,75l lapte sau un sfert de paine.
Sunt mai multe sorturi de bere: berea blonda ,  care se consuma in special vara datorita cantitatii mai mici de alcool continut si pentru ca inlocuieste microelementele pierdute prin transpiratie; berea bruna care se consuma mai ales in anotimpurile reci datorita continutului mai ridicat de alcool.

In fine, berea speciala, care este de mai multe tipuri: fara alcool, pentru soferi (are maximum 0,3% alcool), hipocalorica, pentru diabetici (are maximum 1% glucide), bere cu continut redus de alcool, 1,5%, pentru tineri, dietetica, nutritiva si caramel. Un "barometru' al calitatii berii este spuma. 'O spuma inalta, cu bule mici, care dureaza multa vreme, este adesea semnul unei beri de calitate.

Daca marimea bulelor nu este uniforma, daca majoritatea lor sunt mari si, mai mult, daca spuma dispare repede, avem motive sa credem ca ceva este in neregula, probabil din cauza unei tehnici de fermentare defectuoase sau a unor materii prime de slaba calitate.

Daca o spuma initial inalta dispare rapid, acest lucru se poate datora faptului ca berea a fost servita prea calda sau ca paharul nu a fost bine spalat si are depozite invizibile de grasime sau detergenti.

Spuma unei beri de calitate trebuie sa fie: alba, densa cu inaltimea de 30-40 mm, persistenta timp de minimum trei minute, insotita de perlaj constant. Dupa disparitie, lasa pe pahar o urma alba, dantelata. La randul sau, culoarea poate oferi informatii asupra maltului folosit. Berea facuta exclusiv din malt pilsner, are o culoare galbena, in diverse nuante. Tipurile de bere care contin malt caramelizat sau colorat, adica prajit, au culori de la brun, brun-roscat si rosu, pana la negru opac.

Mirosul berii ofera insa informatii valoroase asupra felului in care a fost fermenta, ce fel de hamei s-a folosit etc. Simtul olfactiv al oamenilor este foarte sofisticat. In general, se discern intre 3.000 si 4.000 de mirosuri diferite.

Berea proaspata poate avea un miros vegetal, asemanator legumelor fierte, in timp ce berea care s-a invechit incepe sa aiba un miros de neconfundat, acela de carton ud sau de piele. Nici ambalajul nu este de neglijat, de aceea este recomandata imbutelierea acestei bauturi in sticla, fiindca este mai buna decat cea de la pet (polietilen tereftalat).

Exista patru factori importanti care determina perioada de pastrare a unei beri: lumina, tipul de sticla folosit la ambalare, temperatura si timpul. Perioada de pastrare in raft a unei beri este de 90 de zile pentru berile imbuteliate care au fost pasteurizate, dar se recomanda sa fie consumata pana la 60 de zile. Pentru berea de butoi, nepasteurizata, perioada de pastrare este de 30 de zile.

Patologia bauturilor alcoolice

Se refera la efectele nefaste ale cestora asupra starii de sanatate

Consumul de alcool , asa cum am aratat anterior, ca si de bauturi alcoolice , peste anumite limite, este foarte daunator producand o serie de afctiuni cum ar fi steatoza hepatica,ciroza , tulburari cardio - circulatorii , renale si de natura psihica.

Deasemenea pot aparea si tulburari grave de natura metabolica, dat fiind continutul mare in glucide , in cazul bauturilor alcoolice dulci , cat si valoarea energetica a acestora , care influienteaza metabolismul energetic , glucidic si lipidic.