QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Stingerea incendiilor la silozuri ,magazii de cereale, sectoare zootehnice. Baze de receptie a cerealelor. Depozite de furaje si paie








Stingerea incendiilor la silozuri ,magazii de cereale, sectoare zootehnice. Baze de receptie a cerealelor. Depozite de furaje si paie

CAPITOLELE LECTIEI




I. Caracteristici constructive si destinatia cladirilor, caracteristicile incendiilor.

II. Caracteristicile incendiilor

III. Organizarea si desfasurarea interventiei.

IV. Exemple de incendii

I. Caracteristici constructive si destinatii

1.1.Silozuri.

Silozul de cereale este un depozit in care sunt depuse cerealele pe verticala in celule de diferite tipuri si dimensiuni.

Silozurile moderne sunt mecanizate complet privind activitatile de incarcare - descarcare, pregatire si dezinsectizare a celulelor.

In functie de materialele din care sunt construite, silozurile se impart in:

- silozuri din lemn, care au capacitati reduse si care au de cele mai multe ori un caracter de provizorat sau tranzitoriu;

- silozuri metalice in care cerealele se depoziteaza pe o perioada mai indelungata de timp, cu inaltimi cuprinse intre 20-30m. Sunt destinate de regula pastrarii porumbului;

- silozuri din beton armat care sunt destinate pentru depozitarea cerealelor,

pentru o perioada mai indelungata de timp in capacitati mari;

1.2. Magazii de cereale

Magaziile pentru cereale sunt construite atat din materiale incombustibile cat si din materiale combustibile. De cele mai multe ori se construiesc magazii din lemn de tipul antrepozitelor de cale ferata. De regula cele care au peretii din materiale combustibile au o lungime maxima de 240 m, iar cele cu peretii incombustibili au o lungime maxima de 400 m.

Suprafetele dintre peretii rezistenti la foc din interiorul depozitelor pot atinge valori de aproximativ 6000 m. Cerealele se pastreaza in magazii in vrac sau in saci.

In cazul cand cerealele se tin in saci, acestia vor fi aranjati in stive (cate 12 stive). Se lasa locuri de trecere in fata usilor. Faina ca si cerealele se pastreaza in stive.

1.3 Sectoare zootehnice

Sectoarele zootehnice sunt realizate in marea lor majoritate constructii de gradul III-IV limita de rezistenta la foc.

In majoritatea cazurilor, acestea sunt amplasate in apropierea surselor de apa sau dar pot fi amplasate si in zone unde se manifesta cu precadere lipsa apei, dar sunt amenajate fantani de mare capacitate, castele de apa si retele de apa hidranti, bazine si rezervoare de apa, necesare adaparii animalelor, surse ce pot fi folosite in caz de alimentare cu apa pentru incendiu, sectoarele zootehnice de regula sunt organizate pe sectii si ferme cu diferite destinatii.

In majoritatea lor cladirile fermelor pentru cresterea si ingrasarea animalelor se construiesc din materiale combustibile,in special saivanele pentru oi sunt construite din baloti de paie,si au invelitori din paie si stuf. Marea lor majoritate au diferite compartimentari (pentru personal,furaje, depozite de lana etc.)sau sunt amplasate in afara localitatilor, avand in apropiere si bazele .furajere.

Constructiile sunt prevazute cu pereti si plansee incombustibile prin care sunt practicate goluri de trecere sau de aerisire.

II. Organizarea si desfasurarea interventiei

Stingerea incendiilor la silozuri si magazii de cereale

Caracteristicile incendiilor

In conditii normale cerealele se aprind relativ greu ard de regula mocnit, iar in cazul in care contin impuritati combustibile (paie, praf, etc.) propagarea incendiului se face cu repeziciune in toate directiile, inclusiv in profunzime stratului de cereale.

In cazul izbucnirii unui incendiu, praful depus pe elementele de constructie ale cladirii, pe utilaje, sau se afla in suspensie acesta se aprinde usor si arde la suprafata. Daca din cauza curentilor de aer sau din alte motive praful se ridica in aer acestea formeaza amestecuri explozive.

Propagarea incendiilor intr-un siloz este favorizata de pozitia verticala a constructiilor,astfel incat golurile dintre celule si transportoarele verticale formeaza curenti de aer iar praful depus se aprinde cu usurinta, putand provoca explozii daca se afla in suspensie in aer.

Cele mai frecvente incendii izbucnesc la incaperile situate deasupra silozurilor unde este posibila propagarea rapida a flacarilor catre interiorul silozului, urmata de o mare degajare de fum si in incaperile de sub silozuri, unde incendiul se propaga pe verticala catre celule si la benzile transportoare sau la nivelurile superioare, care le inunda cu fum.

La o magazie de cereale, incendiul poate sa cuprinda in scurt timp constructia, in special daca este construita din lemn.

Cerealele depozitate in vrac ard la suprafata, incendiul propagandu-se lent. O propagare rapida a incendiului se produce in magaziile in care cerealele sunt ambalate in saci. Pe timpul incendiului se degaja mari cantitati de fum.

Ducerea actiunilor de lupta

a) Recunoasterea

Recunoasterea se efectueaza simultan pe mai multe directii comandantul interventiei stabilind urmatoarele :

- pericolul pentru oameni, in special pentru cei aflati la etajele superioare, organizandu-se salvarea lor;

- incaperile care fac legatura cu cea incendiata;

- particularitatile de constructie ale instalatiilor de transport vertical si orizontal;

- caile posibile de propagare a incendiului si intensitatea de ardere;

- existenta cailor de acces pentru realizarea dispozitivului de interventie;

- gradul de functionare a instalatiilor de sprinklere in incaperile afectate de incendiu si in cele neafectate;

- posibilitatile de evacuare a fumului etc.

b) Substante stingatoare utilizate

Principala substanta stingatoare utilizata este apa refulata cu tevi tip B si tevi tip C, sub forma de jet compact si pulverizat.

c) Stingerea incendiului

In caz de incendiu trebuie sa intre in functiune instalatiile de sprinklere si drencere, care pot localiza si contribui la lichidarea incendiului.

In caz de incendiu toate instalatiile tehnologice se opresc, se decupleaza sistemul de aspiratie si se iau masuri pentru inchiderea afluirii aerului si intreruperea alimentarii cu cereale.

Sectoarele pentru interventie se stabilesc in functie de dezvoltarea incendiului si caracteristicile constructive.

Principalului sector este fixat in zona incendiului cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului, actionand cu tevi tip B si tevi tip C.

Se mai stabilesc sectoare de interventie pentru oprirea propagarii incendiului la nivelul superior, la cel inferior si catre cladirile invecinate.

In cazul izbucnirii incendiului in spatiul de deasupra silozului, dispozitivele de interventie se vor realiza pe scarile exterioare de interventie, folosindu-se la nevoie, autoscarile mecanice, tevile indreptandu-se catre focar prin deschiderile ferestrelor si pe acoperis.

Simultan se pun in functiune tevile pe partea frontala a cladirii silozurilor.

La un incendiu produs in incaperile de sub siloz, tevile se dispun la intrarile in spatiile de dedesubt se introduc prin spatii sigure de catre sefi de teava care sunt echipati cu aparate autonome de respirat.



Pe timpul stingerii incendiilor la agregatele de uscare a cerealelor se recomanda sa se intrerupa intrarea gazelor de ardere si in cazul in care nu exista suber de inchidere, cosul de evacuare se acopera cu panza de sac umezita permanent.

Cerealele aprinse se intind pe o suprafata plana, se stropesc cu apa si se imprastie cu lopetile pana se intrerupe procesul de ardere.

La magaziile de cereale stingerea incendiului va incepe din exterior, de la partile superioare ale magaziei, in cazul in care arderea se produce la acest nivel.

La stingerea unei magazii de cereale, in mod deosebit la cea construita din materiale combustibile trebuie sa se foloseasca un numar mare de tevi, acestea fiind determinate de suprafata incendiata.

Pe masura ce incendiul este localizat la exterior, tevile se vor introduce in interiorul constructiei, insa se va actiona la lichidarea flacarilor si de pe elementele de constructie ale cladirilor vecine (acoperis).

Sub supravegherea si actiunea tevilor se vor executa deschideri in acoperis pentru ventilarea spatiilor incendiate.

Stingerea incendiilor de cereale se va face cu jeturi de apa pulverizata. Pe masura ce focarele incendiilor se sting, cerealele se intorc cu lopata, necesitand un volum mare de munca.

III. Stingerea incendiilor la sectoarele zootehnice

Caracteristicile incendiilor

Incendiile izbucnite in sectoarele zootehnice se propaga cu repeziciune prin intermediul numeroaselor materiale combustibile din componenta elementelor de constructie cat si a furajelor depozitate in apropiere.

La propagarea rapida a incendiilor mai contribuie si tirajul ce se formeaza datorita existentei a numeroase goluri (usi, ferestre, luminatoare etc.).

Incendiile izbucnite in grajduri sunt periculoase mai ales cand au izbucnit in prezenta animalelor care, de regula, sunt legate individual de iesle, adapostite in boxe separate care au un comportament deosebit, sunt nervoase si speriate iar pentru evacuarea lor sunt necesare procedee specifice.

La cresterea efectului distrugator al incendiului mai contribuie intr-o mare masura faptul ca multe grajduri sunt amplasate in afara localitatilor, unele la distante foarte mari de 8-10 Km pe drumuri fara cai de acces sau impracticabile, lucru ce ingreuneaza deplasarea masinilor de lupta astfel timpul de raspuns este relativ mare.

Pe timpul arderii se dezvolta temperaturi injur de 700C arderile sunt incomplete si sunt insotite de degajari mari de oxid si bioxid de carbon.

Multe grajduri sunt amplasate la distante mari fata de sursele de apa, iar in apropiere au rezerve insuficiente pentru a asigura necesarul pentru stingere.

Procedee ce trebuie folosite pentru evacuarea animalelor

De regula in operatiunea de evacuare trebuie sa fie folositi ingrijitori intrucat cunosc mai bine comportamentul animalelor si acestea sunt obisnuite cu ei.

Animalele pot fi evacuate din grajduri individual sau in grupuri.

Cand animalele sunt speriate si refuza sa fie evacuate, este indicat a li se acoperi capetele cu saci, paturi si apoi evacuate separat.

Caii de calarie vor fi inseuati, chinga va fi stransa tare, iar capestrele vor avea zabalele aplicate pe gura animalelor.

Caii de tractiune vor fi inhamati pentru a fi mai usor supusi de cei ce ii evacueaza.

Taurii vor fi evacuati numai dupa aplicarea inelului de supunere pe nas.

Armasarii se vor evacua numai folosindu-se cravase.

Dupa evacuarea animalelor, acestea se inchid si se lasa in locuri sigure pentru a preintampina inapoierea in grajdurile parasite.

Porcii vor fi trasi din grajduri de picioarele dinapoi.

Evacuarea in grup se practica la grajdurile sau saivanele care adapostesc oi, capre sau vitei. Pentru scoaterea lor din grajdurile incendiate trebuie scos in primul rand animalul prevazut cu clopot, iar restul animalelor vor fi manate din urma, ele deplasandu-se dupa acestea.

Pasarile, de regula, se evacueaza in cosuri mari sau cutii dinainte pregatite de obiective, la fel ca si iepurii de casa.

Ducerea actiunilor de lupta

Recunoasterea

Pe timpul recunoasterii incendiilor izbucnite la grajdurile de animale, C.G.I. trebuie sa stabileasca :

- locul incendiului, caracterul si proprietatile acestuia, precum si directia lui de propagare.

- prezenta oamenilor si a animalelor in pericol, caile de salvare, procedeele ce trebuiesc folosite la evacuare, precum si locul unde animalele evacuate vor fi inchise sau legate.

- daca instalatiile electrice au fost scoase de sub tensiune.

- existenta grajdurilor vecine, magaziilor si depozitelor de furaje pe directia de propagare a incendiului si masuri de protejare a lor.

- dispozitivul de lupta si misiunile ce s-au indeplinit de serviciile publice de pompieri.

- existenta surselor de apa cu debit mare si sistemele de alimentare cu apa a masinilor de lupta.

- prezenta ingrijitorilor de animale si a altor persoane care pot fi folosite in actiunea de salvare a animalelor din grajdurile incendiate,

- forte si mijloace necesare a fi chemate in sprijin.

Stingerea incendiului

Misiunea principala a C.G.I. este salvarea oamenilor si animalelor aflate in grajdurile incendiate, operatiune care trebuie executata concomitent cu cea de localizare a incendiului.

Localizarea se realizeaza in primul rand prin:

- protejarea elementelor portante ale acoperisului in zona de evacuare;

- protejarea cailor de evacuare cu jeturi de apa;

- evacuarea rapida a fumului;

- executarea deschiderilor si folosirea jeturilor de apa pulverizata pentru micsorarea temperaturii din grajd;

- executarea obstacolelor pe directia de propagare a incendiului;

- apararea constructiilor vecine cu tevi de apa tip C si organizarea populatiei in echipe de vanatori de scantei pentru preantampinarea aparitiei de noi focare de incendiu.

Pentru stingere se vor folosi tevi de refulare tip C, pentru evacuarea animalelor se vor folosi procedee specifice.

Stingerea incendiilor la baze de receptie a cerealelor, depozite de furaje si paie

Prin natura lor combustibila furajele sunt foarte periculoase din punct de vedere a incendiului, intrucat se auto-aprind cand sunt depozitate umede, sau se aprind foarte repede in prezenta oricarei surse de foc deschise intrucat au temperaturi de aprindere foarte mici. Ex: fanul 205-210C, paiele de grau etc.

Auto-aprinderea este un fenomen care se intalneste mai frecvent in zonele umede, ca rezultat al unor procese biologice si biochimice ce au loc in masa vegetala cu un continut ridicat de umiditate, procese in urma carora temperatura se ridica peste anumite limite. Auto-aprinderea fanului este precedata intotdeauna de o auto-incalzire, fenomen ce se intalneste mai des atunci cand acesta a fost insuficient iscat inainte de depozitare.




Cea mai importanta forma de activitate biologica in masa de fan insuficient uscata este respiratia. Datorita acestui proces, temperatura masei de fan depozitata in capite, clai sau sire se ridica treptat pana la 50-55C. Fanul, avand o conductibilitate termica redusa, retine cea mai mare parte din caldura produsa si aceasta intensifica si mai mult procesele biologice si fenomenul de auto-incalzire, facand ca temperatura sa ajunga la 100C si chiar mai mult.

Auto-aprinderea paielor

Cauza auto-aprinderii stivei de paie este legata de aparitia fenomenului de autoaprindere, ca urmare a activitatii biologice a microorganismelor, in conditii de mare umiditate si a degradarilor chimice favorizate de aceste imprejurari, temperatura in masa de material putand atinge valori ce depasesc uneori 100C. Din acest moment, in punctele in care s-a atins aceasta temperatura, incepe fenomenul periculos de degradare chimica a celulozei cu punerea in libertate de acizi grasi nesaturati, aldehide etc. Fenomenul de oxidare este insotit de degajarea unor importante cantitati de caldura cea ce determina ca temperatura materialului in acele puncte sa creasca pana la temperatura de aprindere.

Incendiile la aceste obiective, se propaga la suprafata sirelor, lucru pentru care se aprind suprafete mari in timp foarte scurt. Focul patrunde cu usurinta in masa de furaje, mai ales la paioase care au tulpini goale si pline cu aer.

Viteza de propagare a incendiului este diferita si ea se conditioneaza de anotimp, starea vremii, gradul de uscaciune a furajelor depozitate si modul in care au fost depozitate.

Pe timpul arderii se dezvolta temperaturi mijlocii (800-1000C).

Datorita curentilor de aer ascendenti, scanteile sunt purtate de vant in directia de miscare a acestuia si acolo unde cad dau nastere unui nou focar daca nu s-a umectat suprafata sirelor vecine, nu s-a acoperit cu prelate umede si nu s-au instalat echipe de vanatori de scantei.

Ducerea actiunilor de lupta

Recunoasterea

Pe timpul recunoasterii se va stabili:

- locul incendiului, suprafata incendiata;

- directia si intensitatea vantului, precum si numarul de sire sau alte constructii aflate pe aceasta directie si sunt periclitate de incendiu;

- prezenta oamenilor, utilaje stingerea lor si atelajelor necesare taierii si desfacerii sirelor incendiate si locul unde vor fi depozitate furajele scoase din sire si stinse;

- existenta surselor de apa, cailor de acces si posibilitatilor de folosire a acestora pentru alimentarea cu apa;

- prezenta la locul incendiului a serviciului public de pompieri, dispozitivul realizat de catre acestea si misiunile ce le indeplinesc.

Stingerea

Stingerea incendiilor izbucnite in aceste obiective este o operatie foarte grea. Initial comandantul garzii de interventie este obligat sa localizeze si sa lichideze incendiul de la suprafata sirelor incendiate cu tevi tip 'C si ajutaje pulverizatoare, organizand in acelasi timp protejarea sirelor vecine prin realizarea perdelelor de apa obtinute prin incrucisarea jeturilor, cu dispozitiv esalonat pe mai multe linii in adancimea dispozitivului si instalarea echipelor de vanatori de scantei pe directia de propagare a incendiului.

Dupa lichidarea incendiului de la suprafata sirei se trece la executarea operatiunii de desfacere a sirei si lichidarea incendiului patruns in masa de furaje.

Dupa lichidarea micilor focare, furajele se transporta fie prin releu cu ajutorul benzilor transportoare sau a atelajelor pe un teren descoperit unde se intind straturi subtiri pentru a se usca si a se separa partile arse de cele nearse.

Se interzice adunarea mai multor servanti pe sirele incendiate si se ia masura asigurarii sefilor de teava cu ajutorul corzilor si corditelor de salvare, atunci cand lucreaza pe sire, pentru a le asigura salvarea in cazul prabusirilor in craterele formate ca urmare a arderii indelungate a furajelor.

In situatia cand incendiul are loc in interiorul sirei se recomanda ca procedeu de stingere - injectarea apei in masa de furaje, actionandu-se cu jet compact. Se pot folosi niste tevi cu diametrul de 75mm prevazute la un capat cu un trunchi de con care permite introducerea lor mai usoara in masa de furaje la o adancime de 2-3m.

Dupa evacuarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale aflate in grajduri. Comandantul garzii de interventie trebuie sa concentreze toate fortele si mijloacele existente pentru lichidarea incendiului folosind jeturile compacte ale tevilor tip 'C' si 'B' .

Comandantul garzii de interventie trebuie sa acorde o atentie deosebita securitatii servantilor. Acestia trebuie sa fie amplasati la acelasi nivel cu focarul sau mai sus, dispusi pe directia de propagare a vantului pozitii care sa-i fereasca de accidentare prin prabusire, sa fie asigurati cu cordite de salvare de elementele de constructie sigure de treptele scarilor culisante cu ajutorul carligelor de siguranta.

Intrucat pe timpul arderii se degaja fum mult insotit de oxid si bioxid de carbon servantii care lucreaza in interior vor fi echipati cu aparat autonom de respirat.

Evolutia fenomenului de autoaprindere

Problema auto-aprinderii furajelor fibroase si grosiere (paie, fanuri, alte nutreturi), preocupa specialistii din agricultura, data fiind frecventa ridicata a acestei cauze de incendiu, valoarea pagubelor inregistrate, dar mai ales importanta lor pentru cresterea animalelor.

In acest sens se constata din datele statistice furnizate de Ministerul Agriculturii ca auto-aprinderea furajelor reprezinta 16% din totalul incendiilor declansate in perioada 2003/2006.

Auto-aprinderea este cunoscuta ca un fenomen care genereaza incendii, in principiu in stare ascunsa, dificil de descoperit in faza initiala.

Conform definitiei date in literatura de specialitate, auto-aprinderea reprezinta declansarea arderii unei substante combustibile datorita auto-incalzirii, deci fara interventia unei surse exterioare de aprindere; caldura care rezulta se datoreaza reactiei chimice sau biologice, care au loc insasi masa substantei respective.

In legatura cu auto-aprinderea de natura biologica se precizeaza ca aceasta se produce la acele produse combustibile predispuse activitatii vitale a microorganismelor. Procesul auto-aprinderii este precedat de faza de auto-incalzire manifestata prin procesele lente si de lunga durata.

Urmare a auto-incalzirii masei de furaje, apare fenomenul termolizei, care consta in distilarea, apei, acizilor organici, alcoolilor si altor produsi de termoliza ai substratului organic din zonele calde, avand nivele termice ridicate spre zonele mai reci.

La atingerea temperaturii de 800 C activitatea microorganismelor si cea enzimatica inceteaza, dupa care urmeaza procese pur chimice ca de exemplu cele de autooxidare.

In evolutia fenomenului de autoaprindere se pot distinge urmatoarele faze:

- faza inceputului de fermentatie sau biologica;

- faza inceputului de carbonizare;

Faza de innegrire a produsilor mai putin stabili;

faza de carbonizare si aprindere propriu-zisa.

In faza biologica, in urma unor procese fiziologice, temperatura masei de furaje se ridica pana la 55 C si se degaja dioxid de carbon, hidrogen si alte substante volatile.

Faza inceputului de carbonizare se caracterizeaza prin ridicarea temperaturii de la 55C pana la 100C. in aceasta faza incepe sa se manifeste actiunea distructiva a celulelor si iau nastere noi produsi chimici cum ar fi aldehidele.

In faza de innegrire a produsilor mai putin stabili are loc continuarea procesului de transformare chimica a glucidelor si proteinelor, devenite mai putin stabile, in compusi humici de culoare inchisa.

In ultima faza, carbonizarea si aprinderea propriu-zisa, temperatura masei de materii organici continua sa creasca pe seama proceselor chimice pana cand se realizeaza temperatura de autoaprindere a substantelor inflamabile acumulate in masa de furaje.

Autoaprinderea furajelor

Fenomene si cauze care duc la aparitia fenomenului de autoaprindere:

1)      Utilizarea in faza de recoltare a furajelor a unor elemente taietoare necorespunzatoare, care sa provoace strivirea plantelor si defibrarea tulpinii ceea ce conduce la regimuri de uscare diferite in sura.

2)      Recoltarea furajelor, in stare umeda, in stare verde cand contin 75-85% apa sau dupa ploaie.

3) Compozitia si natura solului de pe care s-au recoltat furajele in
sensul ca un teren umed sau irigat mareste tendinta spre auto-incalzire auto-aprindere.

4) Aplicarea chimizarii solului prin folosirea anumitor ingrasaminte
in concentratie mare.

5)    Balotarea furajelor avand umiditate mai mare de 25-30% si realizarea unei uscari incomplete pe sol sau in clai formate din 3-4 baloti.

6)    Zonele geografice bogate in precipitatii conduc la producerea unor fanuri calde sau brune.

7)    Umiditatea masei vegetale.

8)    Depozitarea compacta a furajelor.



9)    Temperatura mediului exterior.

10) Compozitia floristica.

11) Depozitarea paielor sub forma de vrac umede in depozite de furaje,

12) .

Evidentierea fenomenului de autoancalzire in timpul depozitarii furajelor

Practica exploatarii depozitelor de furaje ca si cazuistica incendiilor declansate a condus la constatarea ca procesul de autoincalzire este evidentiat de urmatoarele fenomene.

Mirosul

Corespunzator evolutiei proceselor biologice din masa vegetala si respectiv a nivelului de autoancalzire care sunt generare prin fermentarea produselor chimice in masa vegetala dupa care apare un miros caracteristic astfel:

   In zonele reci, mirosul este aromat caracteristic, fara miros de mucigai sau incins.

   In zonele cu inceput de carbonizare mirosul este de fermentare butelica, de creozat, de furfurol.

Degajarea de vapori de apa

Prezenta umiditatii in masa furajelor corelata cu cresterea temperaturii prin autoancalzire conduce la degajarea vaporilor de apa, fenomen vizibil in diminetile zilelor mai racoroase sub forma fumului care se ridica in aer'.

Temperatura furajelor

Temperatura masei vegetale intr-o sira care se poate auto-aprinde este de o mare variabilitate in functie de factorii care o influenteaza,valoarea acesteia este determinata de faza de evolutie a fenomenului de autoancalzire astfel:

In faza biologica temperatura atinge valori pana la 55-60 C.

In faza inceputului de carbonizare 60-90-100 C.

Pentru masurarea temperaturii tevile metalice pentru masuratori se introduc in sire pe adancimi de pana la 3 m si distantate la 5 m.

Incendiul izbucnit la baza furajera a C.A.P. 8 Martie' din comuna Apele Vii, judetul Dolj

Date generale

Comuna Apele Vii se afla situata in partea de sud-est a judetului Dolj, la o distanta de 40 km fata de municipiul Craiova. Avand in vedere distanta mai mica (23 km) fata de Compania de pompieri Caracal, din Grupul de pompieri al judetului Olt, localitatea a fost inclusa in raionul de interventie al acesteia, ramanand insa in raspunderea Grupului de pompieri al judetului Dolj din punct de vedere al activitatii de prevenire a incendiilor.

Sectorul zootehnic al C.A.P. ,,8 Martie' Apele Vii, a carei baza furajera a fost incendiata, este situat in partea de nord a comunei, avand ca vecinatati : la nord, est si vest, terenuri arabile, iar in partea de sud, la distanta de 200 m, comuna.

Baza furajera este amplasata in partea de vest a incintei sectorului zootehnic, la distanta de 30 m fata de bucataria furajera, 60 m de magazia de furaje, 100 m de grajdurile de animale si ferma de pasari si cuprinde un numar total de 11 sire, avand dimensiunile si distantele intre ele conform schitei, cantitatea totala de furaje existenta in baza fiind de 914 tone.

Caile de acces catre C.A.P. si in interiorul acestuia sint practicabile in tot timpul anului si asigura conditii de deplasare a tehnicii de lupta. Obiectivul are un rezervor de apa de incendiu cu capacitatea de 100 m3, cu statie de pompe aferenta, un castel de apa cu inaltimea de 15 m si capacitatea de 25 m3, o retea de 7 hidranti exteriori pe conducta ramificata de 100 mm, dintre care 2 hidranti pe conducta de 75 mm in baza furajera.

Cea mai apropiata sursa de apa se afla la distanta de 1,5 km, respectiv un rezervor cu capacitatea de 1 000 m3 la uscatoria de tutun din localitate.

Baza furajera nu are instalatie pentru iluminat exterior si nu este prevazuta cu instalatie de protectie contra trasnetului

Actiunea de interventie

1. Interventia personalului de pe locul de munca si a formatiei civile de pompieri.

Incendiul a izbucnit pe data de 22.VIII.1984, in jurul orei 23,30, la ultima sira de paie din partea de est a bazei furajere, si a fost observat in jurul orei 23,45 de catre paznicul de noapte al bazei furajere, care, la acea ora, contrar consemnului, nu se gasea in baza furajera, ci in sectorul zootehnic, la aproximativ 150 m fata de aceasta, unde statea de vorba cu paznicul din acest sector.

La observarea incendiului, paznicul s-a deplasat la postul telefonic si a anuntat centralista oficiului P.T.T.R. Celaru ca arde baza furajera a C.A.P. -ului.

La primirea anuntului de incendiu, centralista oficiului P.T.T.R. Celaru a alarmat urmatoarele organe : la ora 23,47, presedintele C.A.P. 8 Martie' din comuna Apele Vii ; la ora 23,50, formatia civila de pompieri din comuna Diosti ; la ora 23,53, formatia civila de pompieri din comuna Amarastii de Jos ; la ora 23,65, Compania de pompieri Caracni si la ora 23,57, Compania 1 de pompieri Craiova.

Paznicul din sectorul zootehnic si cel din sectorul avicol s-au deplasat la baza furajera si au echipat 2 tevi tip C la hidrantii existenti in baza furajera, cu misiunea de protejare a sirelor de paie neincendiate.

Conducerea C.A.P.- ului, formatia civila de pompieri si cetatenii din comuna au ajuns la locul incendiului in jurul orei 24,00, gasind urmatoarea situatie : incendiul se manifesta cu intensitate la sirele 10 si 11 din partea de sud a bazei furajere si datorita vantului care batea din directia nord-est in directia sud-vest, cu 4 m/s, exista pericol de propagare la intreaga baza furajera.

In aceste imprejurari, cu cele 2 tevi tip C si mijloacele de stingere, ei au incercat sa limiteze propagarea incendiului si sa protejeze sirele de paie neincendiate, insa, datorita vantului, temperaturii ridicate si scanteilor, incendiul a cuprins sirele 9, 3 si 2, cu posibilitati de propagare la sirele 8 si 1.

2. Interventia unitatii, subunitatilor, formatiilor civile de pompieri si a celorlalte forte si mijloace.

Formatia civila de pompieri a comunei Diosti, care are in dotare 1 APCA R 12215, a parcurs distanta de 15 km in 20 minute si a ajuns la locul incendiului la data de 23.VIII.1984, ora 00,10, gasind urmatoarea situatie : incendiul se manifesta cu intensitate la sirele 11, 10, 9, 3 si 2, prezentand pericol de propagare la sirele 8, 7 si 1. A realizat un dispozitiv cu 2 tevi tip C, cu misiunea de localizare a incendiului la sirele 9 si 8 ; la terminarea apei din cazan s-a deplasat la uscatoria de tutun, la distanta de 1,5 km, pentru alimentarea cu apa a masinii de lupta. Pe timpul cit se gasea la alimentare, incendiul s-a propagat si la sira nr. 1.

Formatia civila de pompieri a comunei Amarastii de Jos, care are in dotare 1 APCT R 8135, a parcurs distanta de 20 km in 30 minute si a ajuns la locul incendiului la data de 23.VIII.1984, ora 00,23. S-a racordat la dispozitivul f.c.p. a comunei Diosti si a continuat lucrul pentru localizarea incendiului la sira 9 si supravegherea sirelor 8 si 7.

Garda de interventie a Companiei de pompieri Caracal, compusa din 1 ATI SR 112 si 1 APCA R 12215, sub comanda comandantului de companie, a plecat la locul incendiului la data de 22.VIII.1984, ora 23,57, si a ajuns la data de 23.VIII.1984, ora 00,35, parcurgand distanta de 20 km drum imbunatatit in 38 minute si gasind urmatoarea situatie ; incendiul se manifesta la sirele 1, 2, 3, 9, 10 si 11 si exista pericol de propagare la sirele 8, 7, 4, 5 si 6 ; formatiile civile, cu 4 tevi tip C, lucrau in misiune de localizare si supraveghere a sirelor de paie neincendiate. Fata de situatia incendiului, comandantul Companiei de pompieri Caracal a luat urmatoarele masuri : a echipat 2 tevi tip C de la masinile cu care a sosit la locul incendiului, cu misiunea de localizare si supraveghere a sirelor 3 si 4 si organizarea vanatorilor de scantei in cadrul bazei furajere.

Grupul de pompieri al judetului Dolj a fost anuntat de incendiu la ora 23,57 si a trimis in sprijin 2 masini de lupta de la Compania 1 pompieri Craiova si f.c.p. Electroputere Craiova, sub comanda sefului de stat-major.

Ajuns la locui incendiului, la ora 02,10, acesta a luat urmatoarele masuri :

a aprobat dispozitivul si masurile luate ;

a mobilizat fortele si mijloacele de pe plan local pentru lichidarea incendiului (cu screpere si pluguri)

impreuna cu conducerea C.A.P. - ului, cu organele de militie si de securitate a cercetat cauza, imprejurarile si pagubele produse de incendiu ;

incendiul a fost localizat la ora 01,30 si lichidat la ora 06,30, in ziua de 23.VIII.1984.

Pentru localizarea si lichidarea incendiului s-a lucrat cu 8 tevi tip C, care au fost realizate pe masura sosirii fortelor, iar la actiune au fost angrenati si cetatenii din comuna, cu 2 screpere si 2 tractoare cu plug pentru desfacerea sirelor incendiate, supravegherea celor neincendiate si ararea spatiilor dintre sire.

Alimentarea cu apa s-a asigurat de la bazinul de 1000 m3 al uscatoriei de tutun, la distanta de 1500 m de obiectiv, folosindu-se in prima faza alimentarea prin intreruperea continuitatii si, apoi, in naveta.

Fortele cu care s-a actionat pentru localizarea si lichidarea incendiului au fost retrase din dispozitiv la data de 23.VIII.1984, dupa ora 06,30, ramanand in supraveghere, pana la ora 12,00, Compania 1 de, pompieri Craiova, cu 1 APCA R 12215, f.c.p. a comunei Diosti, cu 1 APCA R 12215 si f.c.p. a comunei Amarastii de Jos, cu 1 APCT R 8135.

Concluzii si invataminte

Conducerea C.A.P. -ului a avizat in functia de paznici persoane tare incalcau permanent prevederile Decretului nr. 400/1981 si care prezentau un pericol pentru asigurarea securitatii obiectivului.

Paznicul bazei furajere si-a parasit postul, fapt ce a facut ca incendiul sa fie observat cu intarziere si intr-o faza destul de avansata.

Dezvoltarea si propagarea incendiului a fost favorizata de combustibilitatea si lipsa de umezeala a paielor, de directia si intensitatea vuitului.

Prima interventie a personalului de pe locul de munca a fost ca si inexistenta in prima faza, iar dupa sosirea primelor forte nu s-au luat masuri de protejare a sirelor vecine prin jeturi de apa pulverizate si de organizare a echipelor de vanatori de scantei pentru evitarea incendierii sirelor aflate pe directia vantului.

Cu toate ca baza furajera a ars si cu un an in urma, conducerea obiectivului nu a tras concluziile necesare pentru aplicarea intocmai a normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

Grupul de pompieri al judetului Dolj nu a controlat si indrumat conducerea C.A.P. asupra modului de organizare si instruire a personalului pe locul de munca si nici factorii de raspundere ai comunei privind organizarea interventiei la incendii pe principiul autoapararii.

Grupul de pompieri al judetului Olt, in a carui zona de responsabilitate pentru interventie era si comuna Apele Vii, nu a preluat si condus operatiunile de stingere, nu a intocmit si transmis la Comandamentul pompierilor raportul telefonic de incendiu, lasand aceste obligatii sa fie executate de Grupul de pompieri al judetului Dolj.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat