QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Drept administrativ obiect, definitie, trasaturi, izvoare








DREPT ADMINISTRATIV OBIECT, DEFINITIE, TRASATURI, IZVOARE

1. Obiectul dreptului administrativ

In incercarea de a defini obiectul de reglementare al dreptului administrativ sunt identificate doua situatii:

  1. reglementarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice impreuna cu alte ramuri ale dreptului public;
  2. reglementarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice impreuna cu alte ramuri de drept privat;




1. In ce priveste reglementarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice impreuna cu alte ramuri de drept public, pot fi identificate trei ipoteze:

  1. raporturile reglementate de dreptul administrativ subsecvent altei ramuri de drept public, cum ar fi dreptul constitutional, in care domina teza dublei naturi juridice a unor raporturi sociale; potrivi acestei teze toate relatiile sociale reglementate de normele constitutionale sunt raporturi de drept constitutional, pe de o parte, iar pe de alta parte, ele pot fi calificate si din perspectiva altor ramuri ale dreptului, inclusiv dreptul administrativ.

In acest sens, dispozitiile din Constitutie referitoare la Guvern, administratie publica centrala de specialitate sau locala, contencios administrativ, functie publica etc au o dubla natura juridica, de drept constitutional si, in subsidiar, de drept administrativ.

Dreptuil constitutional se constituie, de altfel, ca un factor structurant al intregului sistem de drept, ceea ce reclama conformitatea tuturor normelor ce alcatuiesc celelalte ramuri ale dreptului in drept constitutional.

  1. raporturi reglementate de dreptul administrativ ca drept comun altor ramuri ale dreptului, cum ar fi dreptul financiar, dreptul funciar, dreptul urbanismului etc. In aceasta situatie dreptul administrativ are rol de factor structurant, determinant in raport cu celelalte ramuri ale dreptului.

  1. raporturi reglementate de dreptul administrativ in colaborare cu alte ramuri ale dreptului, cum ar fi, de exemplu, dreptul international public. In acest domeniu, in conformitate cu art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei din 1991, revizuita si republicata, care consacra prioritatea reglementarilor internationale in raport cu legile interne in materia drepturilor omului, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile, normele dreptului international public au preeminenta fata de normele interne ale dreptului administrativ; este un raport de subsecventa intre dreptul administrativ si dreptul international public.

2. In ce priveste reglementarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice impreuna cu alte ramuri de drept privat, in aceasta situatie dreptul administrativ are rol de factor structurant, normele juridce din aceste ramuri (drept civil, dreptul familiei, etc) aflandu-se intr-un raport de subsecventa fata de normele de drept administrativ

In obiectul dreptului administrativ mai sunt cuprinse si raporturile sociale realizate de alte structuri organizatorice decat cele ale administratiei publice, caz in care regimul administrativ este subsecvent altor regimuri juridice.

2. Definitia dreptului administrativ

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public care reglementeaza relatiile sociale din sfera administratiei publice, precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau persoanele juridice de drept privat care exercita atributii de putere publica, precum realizarea unui interes public, asimilate autoritatilor publice, pe de o parte, si cei vatamati in dreptul lor prin acte administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte.

3. Trasaturile dreptului administrativ

    ramura de drept public si implicit a sistemului unitar a dreptului roman;

    ramura de drept relativ tanara comparativ cu alte ramuri de drept (ex: dreptul civil sau dreptul penal);

    se caracterizeaza printr-o mare varietate de domenii de reglementare (economie, sanatate, armata, invatamant);

    este dominat de principiul legalitatii, in sensul ca activitatea autoritatilor administratiei publice se desfasoara pe baza legilor si in conformitate cu acestea;

    cuprinde norme juridice specifice care reglementeaza in regim de putere publica relatiile sociale ce se nasc in sfera administratiei publice. Astfel, dreptul administrativ se caracterizeaza prin existenta unui ansamblu de reguli specifice activitatilor administrative, distincte de cele care reglementeaza raporturile dintre particulari;

    normele de drept administrativ au, cel mai adesea, un caracter imperativ, constituind un regim derogatoriu, de putere publica, de supraordonare a subiectelor raporturilor, desupra aflandu-se intotdeauna autoritatile administratiei;

    normele de drept administrativ sunt mobile fata de normele de drept privat;

    in dreptul administrativ interesul public are prioritate fata de interesul particular;



Izvoarele dreptului administrativ

Teoria generala a dreptului imparte izvoarele dreptului in doua categorii: izvoare de drept in sens material si izvoare de drept in sens formal.

 

Izvoarele materiale ale dreptului, denumite si izvoare reale, reprezinta realitatile social-economice etc, care determina interventia legiuitorului in sensul reglementarii juridice ce se impune. Izvoarele formale reprezinta formele juridice de exprimare a vointei guvernantilor.

 

Izvoarele de drept administrativ reprezinta formele in care se exprima normele de drept administrativ care nasc, modifica sau sting raporturi de drept administrativ.

1. Izvoarele scrise

In raport de autoritatea publica de la care provin si implicit de forta lor juridica, izvoarele scrise ale dreptului administraiv sunt:

    Constitutia,

    legile (constitutionale, organice sau ordinare),

    decretele-legi adoptate pana in mai 1990,

    ordonantele Guvernului (simple sau de urgenta),

    hotararile Guvernului,

    actele administratiei ministeriale si extraministeriale, indiferent de denumirea lor (ordine, instructiuni, precizari, circulare),

    actele autoritatilor administrative centrale autonome (B.N.R., C.S.A.T), denumite diferit (circulare, precizari, hotarari etc),

    ordinele prefectilor,

    hotararile consiliilor judetene,

    hotararile consiliilor locale,

    dispozitiile presedintelui consiliului judetean,

    dispozitiile primarilor.

Constitutia, este cel mai important izvor al dreptului administrativ datorita caracterului de lege fundamentala a statului. Sunt izvoare ale dreptului administrativ normele constitutionale care au o dubla natura juridica, de drept constitutional si, in subsidiar, de drept administrativ. Exceptie fac normele constitutionale care se refera la organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice, cele care privesc drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor a caror realizare revine administratiei publice.

Legile constitutionale (adica legile de revizuire a Constitutiei) sunt izvor de drept administrativ daca reglementeaza relatii sociale din sfera acestei ramuri de drept.

Legile organice domeniul lor de reglementare este expres prevazut in Constitutie si sunt izvoare ale dreptului administrativ daca reglementeaza raporturi de drept administrativ (ex: Legea nr.188/199 Statutul functionarilor publici)

Legile ordinare pot fi adoptate in orice domeniu specific activitatii de legiferare, cu exceptia domeniilor legilor organice; trebuie, de asemenea, pentru a izvoare ale dreptului administrativ sa reglementeze relatii sociale ce fac obiectul administratiei publice.

Ordonantele Guvernului simple sau de urgenta, al caror regim specific este reglementat in art.115 din Constitutie, sunt acte normative cu forta juridica a legii.

Hotararile Guvernului, actele administratiei ministeriale si extraministeriale, ale autoritatilor administratiei centrale autonome, ale autoritatilor administratiei publice centrale si ale prefectilor sunt izvoare ale dreptului administrativ numai daca au caracter normativ.

In ce priveste decretele Presedintelui pot constitui, in opinia majoritatii autorilor, izvoare de drept administrativ, daca au un caracter normativ si reglementeaza raporturile sociale din sfera administratiei publice. Astfel, este vorba despre decretele emise in exercitarea atributiilor constitutionale de declarare a mobilizarii generale sau totale a fortelor armatedecretele privind masuri luate pentru respingerea unor agresiuni armate indreptate impotriva tarii, precum si despre decretele prin care Presedintele Romaniei instituie potrivit legii, starea de asediu sau de urgenta in intreaga tara si in unele unitati administrativ teritoriale.




In sistemul de drept romanesc actual mai sunt in vigoare acte normative adoptate anterior evenimentelor din decembrie 1989. astfel, sunt legile adoptate de MAN (fosta autoritate legiuitoare), decretele Consiliului de Stat (fost organ al puterii de stat cu activitate permanenta) avand forta juridica egala cu a legii, decretele prezidentiale, hotararile Consiliului de Ministri (fostul Guvern).

In perioada de dupa decembrie 1989 si pana la intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991 au fost adoptate decrete-legi, decrete, legi, hotarari de Guvern etc. In ce priveste decretul-lege acesta este un act juridic cu forta juridica egala cu a legii; el e adoptat de executiv, dar in domenii rezervate legiuitorului (hibrid).

 

Tratatele si conventiile internationale pot fi izvoare ale dreptului administrativ daca indeplinesc anumite conditii:

-        sa fie de aplicatie directa, nemijlocita,

-        sa fi fost ratificate conform dispozitiilor constitutionale,

-        sa cuprinda reglementari ale relatiilor sociale ce foc obiectul dreptului administrativ.

In conformitate cu dispozitiile Constitutiei, statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte; tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Ratificarea unui tratat poate avea loc numai daca nu contine prevederi contrare Constitutiei, situatie reglementata de art.11. alin.3: 'In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei'-

Mai mult, art.20 din Constitutie recunoaste prioritatea dreptului international asupra dreptului intern in materia drepturilor fundamentale ale omului, cu exceptia cazurilor in care reglementarile interne sunt mai favorabile decat cele internationale.

In problema surselor internationale ale dreptului administrativ, in perspectiva aderarii Romaniei la U.E., trebuie semnalata introducerea unui nou titlu in Constitutia Romaniei din 1991, devenit titlul VI, cu ocazia revizuirii, intitulat 'Integrarea euro-atlantica'. In acest fel se instituie temeiurile constitutionale ale procesului de integrare.

Din reglementari actuale existente in dreptul comunitar regulamentele sunt direct aplicabile in statele membre ale Uniunii, iar directivele fara a fi direct aplicabile, obliga autoritatile nationale sa adopte dispozitii pentru a le pune in aplicare.

2. Izvoarele nescrise

 

Cutuma poate fi privita ca izvor de drept in anumite circumstante; astfel, in Rominia, prin instituirea autonomiei locale pot sa apara anumite practici administrative mai indelungate impuse de conditii specifice unei anumite zone geografice (ex: oficierea casatoriilor in zilele de duminica, fara a avea obligatia legala in acest sens).

Principiile constituie izvoare importante ale acestei ramuri de drept. Aceste principii s-au cristalizat de-a lungul timpului si, farap a fi prevazute expres in vreun act normativ (exemplu principiul revocarii actelor normative).

In activitatea administratiei comunitare, au fost repetate anumite principii aplicabile in absenta bazei legale:

              principiul legalitatii

              principiul libert['ii de decizie

              principiul egalitatii si nediscriminarii

              principiul securitatii juridice

              principiul protectiei increderii legitime

              principiul proportionalitatii.

 

Jurisprudenta constituie in statele apartinand sistemului de drept anglo-saxon (common-law) un izvor de drept administrativ. Doctrina occidentala contemporana considera ca jurisprudenta instantelor de contencios administrativ si constitutional reprezinta noi izvoare de drept administrativ. In Franta, de exemplu, dezvoltarea dreptului administrativ se bazeaza in principal pe jurisprudenta Consiliului de Stat instanta administrativa suprema, cu atributii si de avizare a proiectelor de acte administrative.

Doctrina nu constituie izvor al dreptului administrativ, dar ea influenteaza evolutia legislatiei si a jurisprudentei.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat