QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Conceptii privind notiunea de stat



Conceptii privind notiunea de stat


Acceptiunile termenului de stat sunt foarte diverse, in functie de autori si de perioada istorica la care ne raportam. In continuare vom prezenta cateva dintre cele mai importante conceptii cu privire la acest termen:

Astfel, in sens traditional, statul reprezinta o chintesenta a puterii politice, o adevarata personificare a acesteia.



Stiglitz defineste statul ca fiind "o organizatie ce are drept caracteristica esentiala puterea de constrangere".

Theret considera statul ca fiind "o forma suprastructurala a intereselor economice si a coeziunii sociale si o entitate organizationala speciala cuprinsa in arhitectura de ansamblu a unui mod de reglare a sistemului economic si social".

Definirea exacta a notiunii este foarte greu de realizat datorita multitudinii punctelor de vedere din care se pune problema si nu in ultimul rand, a regimurilor politice.


Astfel, pana la caderea regimurilor comuniste totalitare, doctrina marxist-leninista elaborase, inclusiv in tara noastra, o serie de definitii precum "statul - element de suprastructura", "statul - organ de dominatie a unei clase sociale, masina de dominatiei a unei clase asupra alteia" etc.


Doctrina moderna asupra statului pleaca de la tezele contractului social, a drepturilor naturale ale omului si a separatiei puterilor. Ca urmare, definirea statului trebuie sa cuprinda neaparat referiri la demnitatea si libertatea umana. Astfel, statul nu este o suprastructura, nu se afla deasupra societatii, el este chiar societatea insasi. Statul a aparut tocmai pentru a oferi cadrul institutional care, pe de o parte, sa legitimeze puterea, iar pe de alta parte sa-i asigure realizarea si eficacitatea, iar puterea astfel institutionalizata este o putere etatica -adica o putere de stat.

- in sens restrans, statul este "ansamblul autoritatilor publice care asigura guvernarea, adica aparatul prin care se realizeaza directionarea societatii";

- in sens larg, statul este "o organizare politica a societatii, deci a unei populatii in limitele unui teritoriu istoric recunoscut de comunitatea internationala, in care puterea si libertatea se infrunta si coexista pentru asigurarea prosperitatii fiecaruia si a binelui comun".

Luc Weber arata, la randul sau, ca statul isi manifesta aceste calitati prin omniprezenta sa in viata economica si sociala. Astfel:

-pe de o parte, el furnizeaza colectivitatii nenumarate prestatii (adesea foarte costisitoare) in domenii foarte variate;

-pe de alta parte, statul intervine in mod continuu asupra functionarii economiei de piata cu ajutorul masurilor de reglementare si a celor financiare pentru a fixa regulile jocului si pentru a corecta deficientele pietei.


In conceptia juridica a specialistilor in drept public "termenul de stat desemneaza o colectivitate umana situata pe un teritoriu si supusa unei autoritati suverane. El desemneaza, de asemenea, un ansamblu de institutii, care ii permite sa comande si sa actioneze. Sub institutiile politice exista institutii administrative; ele permit sistemului sa functioneze si sa satisfaca nevoile comune ale grupului, conform deciziilor care se degaja din jocul institutiilor politice"[2]. In zilele noastre , institutiile politice elaboreaza politici publice in mare varietate de domenii, incluzand educatia, sanatatea , munca , bunastarea , transporturile , apararea , economia , etc. Politicile publice reprezinta o decizii formale (lege, act administrativ, circulara) ale unei autoritati legitim alese care se adopta intr-un cadru formal, conform unor proceduri dinainte stabilite

Asadar , statul este perceput atat ca instrument de reglare a comportamentului actorilor societali , cat si ca instrument de ce indeplineste o functie de reglare , similara cu cea a pietei , dar care utlizeaza metode alternative si are obiective diferite[5].

Din definitiile de mai sus reiese ca notiunea de stat poate fi definita prin prisma a doua caracteristici: organizationala si functionala

Din perspectiva organizationala, statul reprezinta un set de institutii de reglementare si guvernare care au menirea de a produce reguli, de a controla, de a indruma sau de a regla. Asa cum subliniaza Caporaso si Levine, o anumita forma a guvernarii este intrinseca oricarei societati umane intrucat o societate lipsita total de control, de indrumare si de reglementari reprezinta o contradictie in termeni.

In raport cu alte institutii si cu societatea in ansamblu, statul modern si democrat se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

- reprezinta un set de institutii identificabile si recunoscute ca facand parte din sfera publica spre deosebire de restul societatii care face parte din sfera privata;

- reprezinta suveranitatea sau puterea suprema, luand decizii pentru intreaga tara (pe intreg teritoriul), avand capacitatea sa realizeze anumite scopuri si fiind ultima autoritate pentru toate legile si consolidand sustinerea regulilor prin sanctiuni si coercitie;

- isi extinde suveranitatea pe intreg teritoriul si peste toti indivizii, in mod egal, indiferent de pozitia sociala sau de pozitia oficiala in stat, deci inclusiv la cei care elaboreaza si care aplica legile;

- are capacitatea de a colecta venituri banesti prin impozite in scopul de a finanta activitati publice.


Din perspectiva functionala, exista doua moduri de abordare si de definire a statului:

- primul, denumit abordarea ex-ante, defineste statul ca pe un set de institutii care are grija sa realizeze anumite scopuri si obiective. Aceasta abordare considera ca nu printr-o definitie abstracta se poate caracteriza o institutie ca fiind de interes public sau privat, ci daca prin scopul si functia pe care aceasta o indeplineste corespunde sau nu functiei statului. Astfel, orice organizatie al carei scop se suprapune cu functiile statului devine, in mod automat, parte componenta a statului.

- cel de al doilea mod, numit abordarea ex-post, defineste statul prin consecintele pe care le poate avea dezvoltarea unor functii ori institutii (de exemplu, cea de mentinere a ordinii sociale, cea de echilibrare a functionarii pietei cu cea de interventie, cea de realizare a bunastarii sau a echitatii sociale etc.).

In mod traditional , statul are anumite functii fundamentale, cele mai importante fiind respectarea legii, mentinerea ordinii, a pacii , cu alte cuvinte mentinerea securitatii interne si externe .Statul are insa si un rol important in protejarea drepturilor de proprietate si in stabilirea unui sistem pentru asigurarea justitiei intre cetateni. De-a lungul secolului XX, rolul statului s-a extins foarte mult. Inafara activitatilor traditionale ale statului , de control, de reglementare si a celor judiciare, furnizarea de servicii si reglarea functionarii pietei a devenit una din principalele functii.  Ideologiile politice au pus si pun accent deosebit pe acest ultim mod de definire a statului. In functie de efectele urmarite, se pot determina si se pot orienta politicile practice pe care statul le pune in practica.

Astfel se poate face o distinctie neta intre diferite dimensiuni ale interventiei statului.

- Prima rezida in rolul statului de a asigura cadrul legal pentru viata sociala si economica, dand prioritate legii si ordinii, protejand teritoriul national impotriva agresiunilor externe si aparand anumite valori morale traditionale. In aceasta prima arie de interventie a statului intra functia de asigurare a bunastarii , ce presupune furnizarea de servicii de educatie , sanatate publica, pensii, asigurarea unui anumit venit minim obligatoriu , locuintele.

- A doua consta fie in interventia statului in mecanismul pietei, fie in diminuarea interventiei statului - prin dereglementari si reforme economice - in vederea sporirii performantelor sectorului economic. Experienta istorica a dovedit ca interventia statului se poate face printr-o gama larga de politici publice - de la interventii minime pana la inlocuirea mecanismului de piata cu un mecanism planificat si centralizat, care implica schimbarea tipului de proprietate, a sistemului de distributie si a celui de alocare a resurselor. Interventia statului in economie se poate realiza fie prin facilitarea dezvoltarii industriale prin intermediul subventiilor si taxelor de concesiune , prin directa implicare a acestuia in sectorul productiv, prin politicile monetare si fiscale care au ca scop reglarea economiei.

- A treia consta in demersurile legislative si institutionale in scopul de a modifica si relatiile dintre stat si grupurile de interese pentru a trece de la o confruntare la cooperare si negociere. Aceasta a treia arie a interventiilor include activitati regulatorii care sa limiteze impactul advers al comportamentului individual spre exemplu prin protectia mediului , protectia consumatorului , limitarea potentialului exploatativ al monopolurilor si cartelurilor.

Daca vom incerca sa punem in relatie aceste trei categorii de politici privind modul, gradul si sfera de interventie a statului vom constata existenta unei game largi de sisteme de organizare economica si sociala si de efecte ce caracterizeaza diferitele tipuri de stat - de la cel liberal clasic, la cel neoliberal, apoi la cel bazat pe negocieri sau corporatist democrat si de aici la cel totalitar sau birocratic. 





Luc Weber- L'Etat acteur economique- Editia a-2-a , Economica , 1991,p30

Alexandru, I., Popescu, I., Carausan, M., Dinca, D. - Drept administrativ, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Termenul de politica publica a fost utilizat pentru a se face referire la (Subirats, 1989):

un domeniu al activitatilor publice (politica economica, educationala, sanitara etc.);

o grupare de obiective si programe derulate de guvern intr-un anumit moment (politica de alfabetizare, de lupta impotriva fumatului etc.);

legislatie sau un pachet de norme aprobate in legatura cu o anumita problematica (legislatie fiscala, ecologica, urbana, energetica etc.);

produsul sau output-ul activitatii guvernamentale (construirea uni numar de locuinte ca produs al politicii de bunastare sociala etc.);

impactul activitatii guvernamentale asupra societatii prin politica de reducere a mortalitatii pe autostrazi, reabilitarea sociala a toxicomanilor, prevenirea incendiilor.


Marius Profiroiu - Politici publice : teorie ,analiza si practica , Editura Economica, 2006, p.4

Martin Potucek, Lance T.Loup- Approaces to Public Policy in CEE in Public Policy in CEE: Theories , Methods and Practices, NISPAcee, 2003, p.18

Iancu, A. - Bazele teoriei politicii economice Editura All, Bucuresti, 1998

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }