QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Administratia publica si integrarea europeana. proiecte cu finantare externa.








ADMINISTRATIA PUBLICA SI INTEGRAREA EUROPEANA. PROIECTE CU FINANTARE EXTERNA.

1. FONDURILE STRUCTURALE

Fondurile structurale sunt principale instrumentele financiare ale politicilor structurale ale Uniunii Europene. Acestea sunt in numar de patru:

        Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER)




        Fondul Social European

        Fondul de Orientare si de Garantare Agricola (FEOGA)

        Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP)

Axele de interventie ale fondurilor structurale

La nivel regional, principale axe de interventie ale fondurile structurale sunt:

Obiectivul 1: vizeaza in principal dezvoltarea economica a regiunilor;

Obiectivul 2: se refera la zonele aflate in declin industrial;

Obiectivul 5b: prevede redinamizarea zonelor rurale fragile;

Obiectivul 3 si 4: se refera la somerii de lunga durata si la tinerii sub 25 de ani

Modernizarea administratiei publice

Aproape toate tarile Europei Centrale si Orientale au angajat un proces de reforma a statului, care ar trebui sa antreneze profunde schimbari in organizarea lor administrativa. Se conteaza pe faptul ca administratiile publice responsabile vor gasi in acelasi timp, in acest context, ocazia de a se pregati in gestionarea Fondurilor de coeziune.

·       Tarile candidate la adeziune vor fi obligate sa dispuna de instrumente adecvate la trei niveluri:

®    Politica regionala - in acest sens strict, care va necesita o crestere a bugetelor, o intarire a cadrului administrativ, o extindere a instrumentelor de actiune etc.;

®    Proceduri adecvate de cooperare interministeriala - in scopul determinarii rolului ministerelor sectoriale in dezvoltarea teritoriala si in cadrul cofinantarii actiunilor structurale;

®    Participarea colectivitatilor locale - in prezent lipsite de mijloace bugetare

·       In domeniul bugetar, sunt de rezolvat doua probleme:

- una este de natura cantitativa: este vorba de mobilizarea fondurilor financiare nationale alaturi de contributiile asteptate de la Fondurile structurale.

- alta este de natura calitativa: reformele in curs de desfasurare in aceste tari candidate, trebuie sa favorizeze ameliorarea metodelor.

Instrumentele de preaderare

               a.         Programul PHARE reorientat - va ramane principalul instrument comunitar de coeziune pana la sfarsitul perioadei 2000-2006, intre CEE si tarile PECO.

Pana la aderarea acestor tari, el va acoperi, in cea mai mare parte din aceste tari, campul de actiune viitor al Obiectivului l al Fondurilor structurale.

In perioada 2000-2006, alocatiile pentru programul PHARE vor creste de la o medie de l mld. Euro/an la o medie de 1,5 mld. Euro/an (70% pentru investitie si infrastructura, 30% pentru reforma institutionala).

               b.         Noul instrument de sustinere a masurilor de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala (SAPARD) - este vorba de un ajutor de 500 mii. euro pe an, incepand cu anul 2000, in favoarea agriculturii si dezvoltarii rurale.

Acest fond va pregati punerea in practica a Fondului European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) in diferitele sale componente.

               c.          Noul instrument structural de preaderare (ISPA) - din anul 2000 pana la data de aderare a tarii respective, campul de actiune al acestui fond va fi asemanator cu cel al Fondului de coeziune care in prezent este acordat celor patru tari mai sarace din UE, iar modul sau de functionare va fi similar. Bugetul sau este de aproximativ 7 mld .euro, care provine din suma totala de 45 mld .euro destinati viitoarelor State membre ale UE.

Programul Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy (PHARE)

PHARE este primul instrument nerambursabil conceput de catre UE pentru a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia catre o societate democrata si o economie de piata. Este un program de asistenta tehnica si financiara, elaborat in 1989, pentru primele 2 tari care au renuntat la comunism si la economia centralizata, respectiv Polonia si Ungaria.

               A.         Prioritatile programului PHARE

Sprijinul acordat prin programul PHARE vizeaza:

                    1.          Dezvoltarea institutionala

Este legata nu numai de apropierea legislatiei tarii candidate de cea a UE, ci si de modul in care legislatia este pusa in practica si respectata. Dezvoltarea institutionala se realizeaza prin:

        Infratire institutionala

        Contracte de servicii obtinute pe piata de consultanta

        Furnizari de expertiza in domeniul acquis-ului prin TAIEX

        Reforma administratiei publice si  a organismelor de reglementare prin programul SIGMA.

               2.         Sprijin pentru investitii

Se concentreaza pe 4 domenii-cheie:

        Investitii mari



        Investitii in norme UE

        Dezvoltare regionala

        Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii

              

               B.         Bugetul programului

Incepand cu anul 2000, bugetul anual al programului PHARE se situeaza la aproximativ 1,5 miliarde euro.

C.        Programarea

Instrumentul principal de programare este Parteneriatul pentru Aderare, intocmit pentru fiecare tara in parte. Acesta precizeaza prioritatile si obiectivele intermediare, precum si resursele financiare

necesare atingerii acestor obiective. Parteneriatul pentru Aderare al fiecarei tari este completat cu propriul Program National de Adoptare a Acquis-ului (in Romania: Programul National de Aderare - PNAR).

Programul Special de pre - Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD)

SAPARD urmareste 3 obiective majore:

·       De a contribui la aplicarea acquis-ului comunitar

·       De a rezolva problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale

·       De a imbunatati standardele de calitate ale produselor agricole, ale procesului de productie si marketingului acestuia.

Prin intermediul programului SAPARD sunt finantate proiecte in urmatoarele domenii:

a)        imbunatatirea competitivitatii produselor agricole si comercializarea produselor agricole si piscicole

b)        imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurala si agricola

c)        dezvoltarea economica a zonelor rurale

d)        dezvoltarea resurselor umane

Beneficiarii acestui program pot fi:

-        producatorii agricoli privati

-        asociatiile producatorilor agricoli

-        intreprinderile mici si mijlocii

-        autoritatile locale

-        ONG-urile

Conditiile pentru implementarea programului SAPARD:

a)    aprobarea de catre Comitetul STAR al Uniunii Europene a Planului pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala pe sapte ani. Acest plan include:

       O  descriere cuantificata a situatiei curente prezentand neajunsurile si potentialul de dezvoltare, principalele rezultate ale actiunilor anterioare in acel domeniu, resursele financiare   desfasurate si orice alte rezultate disponibile ale evaluarilor;

       O descriere a strategiei propuse, obiectivele ei cuantificate, prioritatile alese, aria de cuprindere geografica;

       O evaluare preliminara a impactului economic, social si ambiental scontat, inclusiv efectele asupra ocuparii fortei de munca;

       Un tabel financiar general insumand resursele financiare nationale, comunitare si, atunci cand e cazul, particulare, alocate pentru fiecare din prioritatile alese;

       Pentru fiecare an acoperit din perioada de programare, un profil financiar orientativ pentru fiecare sursa de finantare a programarii;

       Daca este cazul, informatii despre studii, activitati de instruire sau asistenta tehnica necesare pentru pregatirea, implementarea sau adaptarea masurilor in cauza;

       Autoritatile si institutiile competente desemnate sa aduca la indeplinire programul;

       Definirea beneficiarilor financiari, adica a intreprinderilor publice sau particulare care raspund de administrarea operatiunilor;




       O descriere a masurilor prevazute pentru implementarea planurilor si, in particular, a schemelor de sprijin, inclusiv informatiile necesare pentru aplicarea regulilor concurentei;

       Prevederi care asigura implementarea corecta a programului, inclusiv monitorizarea si evaluarea, fixarea unor indicatori cuantificati de evaluare, precum si aranjamentele referitoare la controale si penalitati;

       Rezultatul consultarilor si al masurilor pentru implicarea autoritatilor si organismelor competente, precum si a partenerilor economici, sociali si pe probleme de mediu relevanti.

b)       Acreditarea Agentiei SAPARD in fiecare stat candidat de catre Fondul National

c)        incheierea unui Acord Financiar Multianual si respectiv a unui Acord Financiar Anual cu fiecare tara candidata.

Instrumentul pentru Politici Structurale de pre-Aderare (ISPA)

ISPA este instrumentul de finantare destinat statelor candidate, similar Fondului de Coeziune al UE.

Sectoarele care beneficiaza de asistenta:

           Protectia mediului inconjurator - investitii in urmatoarele domenii:

o   Rezerva de apa potabila

o   Tratarea apelor reziduale

o   Administrarea deseurilor solide si a celor periculoase

o   Poluarea aerului

        Dezvoltarea infrastructurii de transport

        Asistenta tehnica - sprijin pentru pregatirea proiectelor ce urmeaza sa fie finantate.

Beneficiarii programului ISPA pot fi autoritatile locale si centrale, regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile sa dezvolte o infrastructura de amploare.

Tipuri de contracte:

Tipuri de contracte in cadrul programului ISPA:

­      Contractele de furnizare de bunuri se practica in sectorul transporturilor, de exemplu, pentru echipamente de semnalizare.

­      Contractele de servicii corespund functiilor esentiale de supervizare si management pe durata implementarii proiectelor.

­      Contractele de lucrari sunt, probabil, cel mai frecvent intalnite in cadrul programului   ISPA.   Organizarea si derularea licitatiilor trebuie sa respecte procedurile din Ghidul Practic, iar lucrarile se deruleaza in conformitate cu contractele elaborate de catre Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti (FIDIC).

Pentru majoritatea constructiilor din sectorul transporturilor se poate folosi noua ”Carte Rosie”. Pentru proiecte de mediu, Agentia de Implementare poate alege tipul de Proiectare-Constructie din noua ”Carte Galbena”, care lasa stadiul final al proiectarii pe seama antreprenorului, consiliat de catre inginer. O utilizare mai restransa pentru etapa actuala poate avea procedura ”livrarii la cheie” din noua ”Carte Argintie”, aplicabila in cazul proiectelor de parteneriat public-privat.

Alte tipuri de proiecte in domenii distincte lansate in programe internationale

Educatie si formare profesionala - Programe si linii de finantare:

Programul Leonardo da Vinci

Programul Leonardo ca Vinci se concentreaza pe formarea profesionala si urmareste si imbunatatirea nivelului de calificare si competenta profesionalaa a cetatenilor UE.

Programul SOCRATES

Programul SOCRATES asigura sprijin pentru inovare si pentru dezvoltare cooperarii transnationale intre scoli, universitati si organizatii specializate in formarea adultilor. In plus, programul asigura finantare in vederea desfasurarii de vizite si schimburi educationale. Totodata, Socrate sprijina, in mod deosebit, activitatile orientate catre dezvoltarea competentelor lingvistice, precum si activitati circumscrise invatamantului deschis la distanta

PARTENERIATELE PENTRU ADERARE

In vederea facilitarii integrarii viitoarelor State membre, se propune crearea de parteneriate pentru aderare” intre Comisia Europeana si fiecare tara candidata, in jurul unui program national de adoptare a acquis-ului comunitar, ale carui prioritati si calendar vor fi definite de acord comun. Unul din rolurile acestor parteneriate va consta in asigurarea unei coordonari directe intre cele trei instrumente de ajutor la preaderare.

Acest lucru implica ca investitiile facute prin ISPA pentru transport si mediu, chiar si ajutoarele SAPARD - ului pentru dezvoltare agricola si rurala, sa nu poata sa fie finantate in acelasi timp prin PHARE.

Pentru diversele fonduri vor fi stabilite reglementari specifice .

Inspirati din principiile politicii regionale europene,parteneriate de aderare” trebuie, in principal, sa incite Statele candidate sa tina cont de autoarele comunitare in programarea bugetara.

SPRIJINIREA TARILOR NOI DE ADERARE LA UE

Dupa aderarea fiecarei tari candidate, Fondurile structurale si Fondurile de coeziune se vor pune in practica pe baza unor noi reglementari si a bugetelor adoptate in 1988. Ansamblul teritoriului acestor tari va tine de obiectivul 1 al Fondurilor Structurale.

Aceste fonduri nu se pot utiliza pentru finantarea proiectelor individuale, ci pentru finantarea programelor de dezvoltare. Aceste programe vor avea un buget propriu si vor asocia diferiti parteneri economici si sociali: Statele membre, autoritatile locale competente, Comisia Europeana.



               a.         Initiatorii programelor

Aceste programe sunt intotdeauna propuse de autoritatile competente ale Statelor membre. Odata adoptate de Comisie, punerea lor in aplicare este realizata de aceleasi autoritati.

b.          Destinatarii programelor

Bugetul acordat fiecarui program permite finantarea actiunilor si proiectelor in derulare. Selectia acestor actiuni este asigurata de autoritatile Statelor membre; la acestea trebuie sa se adreseze actorii socioeconomici care doresc sa beneficieze de un sprijin financiar al Fondurilor structurale.

c.          Modificarea programelor

Realizarea acestor actiuni este supervizata de Comitetul de urmarire care regrupeaza diferiti parteneri. Acest Comitet poate reorienta programele in caz de nevoie.

d.         Scopul parteneriatului

Actiunile cofinantate de Uniunea Europeana nu se inspira dintr-o planificare si o gestiune centralizata, acestea au la baza principiul parteneriatului. Aceasta implica concentrarea, cat mai direct posibil, intre toti partenerii, de la stadiul pregatitor pana la punerea in practica a acestor actiuni. El trebuie sa permita repartizarea eficace a responsabilitatilor, tinand cont de realitatile economice si sociale, de competentele politice, administrative si tehnice existente.

e.          Modalitatile de luare a deciziei

Procesul de decizie variaza in functie de programe.

§       Cele mai numeroase sunt programele de initiativa nationala, in noile tari membre, adoptarea acestor programe este precedata de elaborarea Cadrului comunitar de sprijin (CCS), documente de orientare care faciliteaza stabilirea strategiilor comune ale regiunilor. Autoritatile fiecarui Stat vor prezenta in prealabil Comisiei Europene un Plan de Dezvoltare. Acesta va fi negociat cu Comisia Europeana pentru a deveni un Cadru comunitar de sprijin (CCS). Pe aceasta baza, programele propriu-zise vor deveni Programe operationale, care apoi vor fi supuse aprobarii Comisiei Europene de catre statele membre.

§       Programele de initiativa comunitara (PIC) sunt propuse de statele membre pe baza orientarilor definite de catre Comisia Europeana in urma consultarilor. Ele completeaza  programele   de   initiativa  nationala  in scopul de a rezolva problemele care au o incidenta particulara.

Dupa anul 2000, Comisia Europeana propune reducerea la 3 a numarului de initiative  comunitare. Acestea sunt:

o   Cooperarea transfrontaliera, transnationala si inter-regionala in vederea unei dezvoltari si amenajari armonioase si echilibrate a teritoriului european. o   Dezvoltarea rurala.

o   Cooperarea     transnationala     impotriva     discriminarilor     si inegalitatilor de orice natura in accesul la un loc de munca.

               f.          Campul de actiune al Fondurilor Structurale

In viitoarele tari membre ale UE, obiectivul general al Fondurilor Structurale va sustine: recuperarea intarzierilor in dezvoltare prin programe de adaptare economica si favorizarea insertiei profesionale datorate somajului si mutatiilor industriale. In acest sens, actiunile fondurilor pot sustine:

        Investitii directe in productie, in vederea crearii de locuri de munca.

        Servicii furnizate intreprinderilor mici si mijlocii pentru valorizarea potentialului regional si local si diversificarea activitatilor.

        Infrastructuri economice de baza.

        Cercetare-dezvoltare si inovatie tehnologica.

        Ameliorarea structurilor de transformare si de comercializare a produselor agricole si de pescuit.

        Protectia mediului, valorizarea patrimoniului natural.

        Renovarea cladirilor, valorizarea patrimoniului cultural.

        Revitalizarea cartierelor in criza.

        Cooperarea transfrontaliera sau transnationala, schimburi de experiente, crearea de retele.

        Insertia profesionala a tinerilor, somerilor si a persoanelor excluse sau amenintate cu excluderea sociala.

        Promovarea noilor forme de calificare adaptate evolutiei economice a pietii muncii, adaptarea structurilor de formare si ocupare.

2. FONDURILE DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA

Solidaritatea comunitara s-a regasit sub diverse forme, iar odata cu adoptarea actului unic, in 1987, si crearea pietei unice europene, Comunitatea Europeana s-a angajat sa amplifice actiunile fondurilor structurale.

Uniunea Europeana a inscris in art.130 D din Actul Unic o noua dispozitie, care prevedea crearea unui Fond de Coeziune. Principalul obiectiv al acestui fond este sa ajute, prin intermediul unor proiecte individuale, zonele mai putin dezvoltate, sa sprijine in mod indirect promovarea dezvoltarii regionale. Motivul existentei Fondului de Coeziune il reprezinta ajutorul care trebuie acordat statelor membre pentru a participa cat mai repede posibil la etapa finala a Uniunii Economice si Monetare.

Toate proiectele din domeniul mediului si al transporturilor finantate prin Fondul de coeziune trebuie sa contribuie la dezvoltarea economica globala a Statelor membre beneficiare, intarind astfel coeziunea economica si sociala a Uniunii.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat